Germanii îți iau concediu medical peste 20 de zile pe an, mult mai mult decât angajații din alte țări UE, ceea ce a determinat o propunere radicală.
Cum creșterea scăzută a productivității în Germania trage în jos performanța celei mai mari economii a Europei, liderii de business au tras un semnal de alarmă cu privire la numărul mai mic de ore muncite pe săptămână și la creșterea numărului de zile de concediu medical, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Potrivit reputației, germanii sunt un popor harnic, dar în ceea ce privește media de lucru pe săptămână, ei se situează de fapt cu mult sub colegii lor europeni. În condițiile în care economia țării se află de doi ani într-un ușor declin, atât liderii mediului de afaceri, cât și politicienii conservatori citează din ce în ce mai mult atitudinea față de muncă ca fiind parțial vinovată pentru declinul economic.
Germanii își iau concediu medical în medie mai mult de 20 de zile pe an, mult mai mult decât lucrătorii din alte țări ale UE.
Acest lucru a determinat o propunere oarecum radicală din partea lui Oliver Bäte, CEO al gigantului asigurărilor Allianz. Numind Germania “campioana mondială a concediului medical”, Bäte a sugerat într-un interviu acordat Handelsblatt ca salariile angajaților să fie reduse în perioada concediului medical – după un model similar în Suedia și alte țări europene.
În Germania, această regulă a fost abandonată în anii 1970. Din 1994, angajatorii sunt obligați să acopere costurile complete cu forța de muncă ale angajaților bolnavi timp de până la 6 săptămâni. Conform contractelor standard de muncă din țară, lucrătorii trebuie să prezinte doar avizul medicului pentru absențe mai mari de trei zile lucrătoare.
Concediile medicale în Germania au crescut mult în ultimii ani.
Compania publică de asigurări de sănătate DAK a remarcat o creștere cu 40% din 2021 până în 2022, deși există încă o dezbatere cu privire la adevărata dimensiune a problemei. DAK a spus că saltul brusc este în mare parte un efect al unei schimbări privind modul în care e realizază statistica, deoarece medicii trimit acum certificatele medicale digitale direct asigurărilor de sănătate. Anterior, aceste certificate erau trimise de angajați, care nu își anunțau întotdeauna furnizorul de asigurări.
Cu toate acestea, asta poate explica doar parțial numărul mare de zile de concediu medical, a explicat pentru Euractiv Michael Fuhlrott, un avocat care reprezintă angajatorii și managerii, a declarat pentru Euractiv: “Am văzut deja o creștere în anii anteriori”.
Rata de îmbolnăvire în Germania, în comparație cu restul Europei, este “o realitate”, a spus Fuhlrott. “Desigur, asta înseamnă o povară generală pentru economie”.
Fără creșterea numărului de zile de concediu medical, economia germană ar fi putut crește cu aproximativ 0,5% în 2023, în loc să se contracteze cu 0,3%, a estimat anul trecut un studiu al asociației industriei farmaceutice vfa.
Șomajul în Germania a rămas relativ scăzut, având în vedere economia slabă, deși a crescut ușor și a atins 6,4% în ianuarie, potrivit cifrelor preliminare ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Orele de lucru sub media UE
În 2024, a apărut deja o discuție cu privire la orele medii de lucru ale germanilor, care, la 34 de ore pe săptămână, se situează cu mult sub majoritatea colegilor lor europeni, cum ar fi Franța (36), Italia (36) și Polonia (39).
Jens Spahn, vicepreședintele grupului conservator de opoziție CDU/CSU (PPE) din Bundestag, a comparat Germania cu un “parc de agrement”, citând statistici conform cărora germanii lucrează cu aproximativ 300 de ore mai puțin pe an, în medie, decât vecinii lor elvețieni.
Rainer Dulger, șeful principalului grup de angajatori din țară, BDA, a spus că a fost “exagerat” conceptul de echilibru între viața profesională și viața privată.
Asemenea declarații au provocat reacții puternice din partea sindicatelor, precum și a Partidului Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz (SPD/S&D), un partid cu legături strânse cu sindicatele, care s-a autoproclamat de mult timp drept un apărător al muncitorilor obișnuiți. SPD face acest lucru și în campania pentru alegerile anticipate din 23 februarie.
Citește și: UE va elimina plafonul impus la preţul gazelor naturale
“Cei care îi acuză pe angajații care se declară bolnavi că sunt leneși au o viziune distorsionată asupra oamenilor muncii din această țară”, a declarat săptămâna trecută ministrul Muncii, Hubertus Heil (SPD), pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland. “Restrângerea plăților pentru motive de boală nu se va întâmpla în mandatul meu și al SPD”.
CDU/CSU, care conduce în prezent sondaje, a promis că va restabili creșterea economică printr-o “agendă pentru cei muncitori”, dacă va câștiga alegerile din februarie. Planul prevede stimulente fiscale pentru a încuraja lucrătorii să înregistreze chiar și ore suplimentare și promite că “munca grea trebuie să fie din nou răsplătită”.
Dar chiar și cu o posibilă schimbare de guvern la Berlin, pare puțin probabil ca Germania să introducă o reducere a salariilor în stil suedez în cazurile de boală, a spus Fuhlrott.
Din punct de vedere legal, o astfel de modificare a legii ar fi posibilă “de la o zi la alta”, a spus el. Cu toate acestea, “legea muncii este extrem de politică, așa că este foarte greu de imaginat să faci schimbări care le-ar înlătura oamenilor drepturi consacrate”.
Între timp, liberalii – FDP au propus un bonus neimpozabil de până la 3.000 de euro pentru lucrătorii care nu își iau concediu medical, argumentând că acesta ar fi mai bun decât o “penalizare de facto” a concediului medical.
“Rata de îmbolnăvire în Germania este prea mare”, a spus vicepreședintele grupului parlamentar al FDP, Konstantin Kuhle, deși a avertizat și împotriva punerii angajaților sub suspiciunea generală de lene sau lipsă de motivație.
