Prețurile la energia electrică în Europa intră pe o nouă traiectorie ascendentă, iar piața bursieră din domeniul energiei înregistrează creșteri spectaculoase în ultimele zile. Dar care sunt factorii care declanșează noul val de creșteri ale prețurilor? Cauzele par a fi variate de data aceasta, de la o perioadă prelungită de lipsă a vântului și producția redusă de energie din surse regenerabile până la disponibilitatea limitată a centralelor hidroelectrice și noul sistem de tranzacționare la interval de 15 minute, potrivit Rador Radio România.
Prețul angro al energiei electrice pe piața din Grecia a înregistrat o creștere de 17% în prima jumătate a lunii octombrie, ajungând de la 93 euro/MWh în septembrie la 108 euro/MWh în medie. În același timp, și piețele europene sunt în creștere, Germania înregistrând în ultimele zile prețuri în medie de 156 euro/MWh, cu vârfuri de seară care depășesc 500 euro/MWh.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Fenomenul așa-numitei „acalmii întunecate” (Dunkelflaute) — o perioadă prelungită cu cer înnorat și lipsă de vânt — a dus la o scădere a producției eoliene sub jumătatea lunii septembrie, determinând o creștere a producției de energie pe bază de cărbune.
Efectele sunt în cascadă, iar prețurile mari sunt transmise în toată Europa Centrală și de Sud-Est, ceea ce face ca zona Balcanilor să primească „valuri” de creșteri ale prețurilor care amintesc de crizele din 2022. Bulgaria și România se apropie de 188 de euro, Ungaria ajunge la 190 de euro, iar Austria este la 162 de euro/MWh.
Grecia rămâne la niveluri mai scăzute, cu un preț mediu de aproximativ 153,5 euro/MWh, dar „valul” de creșteri din sud-estul Europei pare să se extindă.
Lipsa vântului, cerul înnorat și deficitul de apă pun presiune asupra sistemelor
Lipsa vântului din ultimele zile în cea mai mare parte a continentului a limitat semnificativ producția parcurilor eoliene, forțând sistemele electrice să se bazeze pe unități termice convenționale – adică pe cele mai scumpe. În același timp, seceta prelungită din ultimii ani a dus la niveluri scăzute ale lacurilor de acumulare, ceea ce a redus capacitatea hidrocentralelor de a contribui cu energie în rețele.
Rezultatul este un „mix energetic de urgență”, în care producția verde este în scădere, iar costul generării de energie electrică este determinat de tehnologiile mai scumpe. Prețurile ating maxime în principal între orele 19:00 și 21:00, când producția din panourile fotovoltaice încetează și intră în sistem unitățile termice pentru a acoperi perioadele de vârf din timpul serii.
Noul model de tranzacționare la interval de 15 minute și volatilitate crescută
Pe lângă fenomenele meteorologice, traderii indică și un nou factor care crește fluctuațiile. Începând cu 1 octombrie, a fost implementat în Grecia modelul european de tranzacționare la intervalul de 15 minute, care a înlocuit tranzacționarea orară pe piețele de energie electrică. Această modificare își propune să reflecte mai bine volatilitatea surselor de energie regenerabilă și să faciliteze integrarea acestora în rețele. Cu toate acestea, în practică, a cauzat creșteri ale „vârfurilor” de preț, deoarece predictibilitatea este mai mică, iar participanții au nevoie de timp pentru a se adapta la noul model.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Impactul asupra consumatorilor retail
În Grecia, prețurile rămân la niveluri mai controlate, deoarece contribuția surselor de energie regenerabilă în timpul orelor de prânz este cu aproximativ 10% mai mare în comparație cu alte țări din regiune. Cu toate acestea, prețul mediu angro în octombrie este deja cu 19% mai mare decât în septembrie și cu aproape 50% peste cel din august, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la stabilitatea prețurilor retail în noiembrie. Marii furnizori au menținut prețurile stabile pentru luna octombrie, dar totul indică faptul că deciziile pentru luna viitoare vor depinde de evoluția pieței angro din a doua jumătate a lunii.
