Reducerea numărului de soldaţi americani din Europa nu va afecta apărarea continentului, a declarat generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa (SACEUR), respingând îngrijorările legate de slăbirea angajamentului SUA faţă de alianţă, relatează POLITICO.
„Am încredere în capacităţile” Europei şi Canadei, a declarat generalul american cu patru stele la comandamentul operaţional militar al NATO din sudul Belgiei. „Suntem pregătiţi astăzi să facem faţă oricărei crize sau situaţii de urgenţă”, consideră comandantul SACEUR.
Comentariile lui Grynkewich vin pe fondul îngrijorărilor legate de retragerea anticipată a trupelor americane din Europa, consecinţă a viitoarei strategii de apărare a preşedintelui Donald Trump. Se preconizează că aşa-numita „revizuire a poziţiei” va implica o redistribuire a forţelor americane din Europa către Indo-Pacific.
Această schimbare a început deja, SUA retrăgând 800 de soldaţi din România luna trecută – o decizie pe care Bucureştiul a cerut Washingtonului să o revoce, scrie POLITICO.
Îngrijorarea cu privire la reducerea celor 85.000 de soldaţi americani din Europa reflectă, de asemenea, o dezbatere mai amplă în jurul angajamentului Washingtonului faţă de alianţă în mandatul lui Trump.
Preşedintele american a lăudat promisiunea aliaţilor de a creşte cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, dar a pus anterior la îndoială angajamentul colectiv al alianţei în materie de apărare, a fost ambiguu cu privire la recenta incursiune a unei drone ruseşti în Polonia şi a exercitat presiuni repetate asupra aliaţilor europeni pentru a-şi intensifica eforturile.
La începutul acestui an, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat: „Acum Putin a început să facă incursiuni la graniţele NATO. Singurul lucru pe care vi-l pot spune este că SUA nu se vor implica cu trupe sau altceva de genul acesta”, reaminteşte POLITICO.
Liderii europeni sunt îngrijoraţi în privat de eforturile susţinute de Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, pe care unii le consideră favorabile Rusiei, preşedintele francez Emmanuel Macron avertizând, potrivit unor informaţii scurse către presă, că SUA ar putea fi pe cale să „trădeze” Ucraina.
Această relaţie tumultoasă a fost din nou evidentă săptămâna aceasta, după ce secretarul de stat american Marco Rubio a lipsit de la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO – ceva ce nu s-a mai întâmplat aproape niciodată de la înfiinţarea NATO în 1949. Între timp, adjunctul său a mustrat aliaţii într-o reuniune cu uşile închise pentru că au acordat prioritate propriilor industrii de armament în loc să continue să cheltuiască pentru echipamentele americane, potrivit POLITICO.
Aproape două treimi din cheltuielile europene pentru apărare sunt destinate SUA, dar UE încearcă să schimbe această situaţie prin programe menite să stimuleze producţia locală.
În privat, unii aliaţi europeni sunt îngrijoraţi în legătură cu SUA, dar în public insistă că NATO este în continuare o forţă de care trebuie să se ţină seama.
„Toate procedurile NATO funcţionează impecabil”, a declarat pentru POLITICO ministrul adjunct al apărării din Polonia, Paweł Zalewski. „Din punct de vedere practic, americanii îşi îndeplinesc foarte bine obligaţiile”, a asigurat el.
NOUA NORMALITATE
Orice tensiuni politice legate de negocierile de pace „nu au avut niciun impact în ceea ce priveşte capacitatea de a ne îndeplini misiunea din perspectiva NATO”, a susţinut generalul Grynkewich. Promisiunile aliaţilor de a-şi creşte cheltuielile pentru apărare înseamnă că NATO „va fi mai pregătită mâine şi vom fi şi mai pregătiţi poimâine” pentru a face faţă Rusiei şi a răspunde la orice retragere suplimentară de trupe, a adăugat el, citat de POLITICO.
Luna trecută, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a stârnit uimire când a declarat că „aşteaptă cu nerăbdare ziua în care Germania va spune: «Suntem gata să preluăm funcţia de comandant suprem al forţelor aliate»”. Este un alt exemplu al presiunii exercitate de Washington asupra aliaţilor europeni pentru a face mai mult, în timp ce SUA sugerează că ar putea face un pas înapoi, comentează POLITICO.
Administraţia Trump ar fi luat în considerare să nu mai numească un general american în funcţia de comandant suprem al forţelor aliate din Europa la începutul acestui an, înainte de a-l nominaliza totuşi pe Grynkewich. SACEUR a fost întotdeauna un ofiţer american, deoarece postul comandă toate trupele aliate din Europa şi supervizează forţa de descurajare nucleară americană pe continent.
„Există întotdeauna o reechilibrare între poziţiile ocupate de diferite ţări în cadrul alianţei”, a spus Grynkewich, adăugând că „este firesc ca o parte din această reechilibrare să aibă loc în cursul următoarelor câteva luni, ani”.
„În ceea ce priveşte cine ocupă funcţia de SACEUR”, a declarat el reporterilor, „prefer să las politicienilor sarcina de a lua aceste decizii”.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Neliniştea Europei cu privire la fiabilitatea alianţei sale cu SUA survine în contextul în care războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an, evaluările serviciilor de informaţii avertizează că Rusia este pregătită să atace o ţară NATO până la sfârşitul deceniului, iar atacurile hibride legate de Rusia se intensifică pe tot continentul.
Putin a declarat, de altfel, săptămâna aceasta că este „pregătit” pentru război cu Europa.
Grynkewich a recunoscut că este „îngrijorat” de faptul că Rusia ar putea testa apărarea colectivă a NATO „pe termen scurt”, precum şi „pe termen mediu şi, în mod clar, pe termen lung”. Atacurile hibride ale Rusiei sunt o „problemă reală”, a spus pilotul forţelor aeriene, şi a repetat apelul adresat mai multor capitale europene de a răspunde mai ferm la activităţile hibride. „Ne gândim şi la a fi proactivi”, a spus el, refuzând să dea mai multe detalii. „Dacă Rusia încearcă să ne pună în dilemă, atunci poate că există modalităţi prin care noi am putea să-i punem pe ei în dilemă”, a punctat el.
