Sceptici față de „planul de pace” pentru Ucraina, aliniat la dorințele Moscovei și din care au fost excluși, și în pofida remarcilor umilitoare din ultimele zile la adresa Uniunii, europenii oferă un răspuns discret Statelor Unite.
După tăcerea resemnată, vine replica domoală. Premierul britanic Keir Starmer, omologul său german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, însoțiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au reamintit de la Londra, pe un ton politicos, dar ferm, pozițiile lor privind soluționarea conflictului dintre Kiev și Moscova. „Destinul Ucrainei este destinul Europei, (…) sprijinul nostru nu va slăbi”, a reiterat cancelarul german, declarându-se „sceptic” în legătură cu unele detalii ale „planului de pace” redactat de americani după lungi discuții cu rușii, înainte de a fi prezentat ucrainenilor, scrie LE MONDE, potrivit stiripesurse.ro.
Europenii, ținuți la distanță în aceste negocieri, și aliații lor de la Kiev „au multe atuuri”, a subliniat Emmanuel Macron, ca răspuns la președintele american Donald Trump, care repetă de luni de zile că Volodimir Zelenski „nu are cărțile necesare” și ar trebui, din acest motiv, să se supună dictatului lui Vladimir Putin. Principalul punct sensibil este „convergența dintre pozițiile noastre comune, europene și ucrainene, și cele ale Statelor Unite”, a rezumat președintele francez. Negocierile trebuie să continue cu SUA pentru a clarifica garanțiile de securitate cerute de continent, pentru a împiedica o nouă ofensivă rusă.
Viziunea europenilor este astăzi diametral opusă celei de la Casa Albă. În „planul de pace” prezentat Kievului, de care Zelenski a luat cunoștință luni, negociatorii americani solicită, potrivit site-ului Politico, ca Ucraina să se retragă din întregul Donbas, inclusiv din teritoriile din oblastul Donețk, unde armata ucraineană încă rezistă forțelor ruse. „Dacă vrem să cedăm teritorii? Nu avem niciun drept legal să facem asta, conform legii ucrainene, Constituției noastre și dreptului internațional. Și nu avem nici dreptul moral”, a declarat Zelenski. Aliatul american îmbrățișează deschis revendicările imperiale ale lui Vladimir Putin și împărtășește cu liderul de la Kremlin o formă de antipatie față de Europa. Bătrânul Continent și „așteptările sale nerealiste” privind soluționarea războiului sunt, pentru administrația americană, un obstacol în calea păcii, se afirmă în documentul Strategiei Naționale de Securitate.
„Ce vor face partenerii noștri?”
Acest atac este istoric și lasă să se întrevadă o posibilă inversare de alianțe. Însă nici Europa, nici Ucraina – care are nevoie disperată de sprijinul american – nu par pregătite pentru un raport de forță. Zelenski a reamintit luni că există lucruri pe care „Ucraina nu le poate gestiona fără Statele Unite și fără Europa”, în special în materie de garanții de securitate. „Există o întrebare la care eu și toți ucrainenii vrem un răspuns: Ce se întâmplă dacă Rusia reia războiul?”, se întreabă Zelenski într-un interviu pentru Bloomberg. „Cele mai solide garanții de securitate pe care le putem obține provin din partea Statelor Unite. Desigur, nu vorbim despre Memorandumul de la Budapesta, promisiuni goale, ci despre un text votat de Congresul american”, a precizat el presei ucrainene, subliniind că o simplă semnătură a președintelui american nu ar fi suficientă.
Insultele, denigrările și remarcile umilitoare la adresa Europei și a pretinsei sale „birocrații antidemocratice”, publicate în weekend pe rețeaua X de apropiați ai lui Donald Trump, rămân fără răspuns. Sau aproape.
Luni, Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a denunțat „declarațiile complet nebunești” ale miliardarului Elon Musk, susținător al lui Trump, care, între două referințe la o Europă pretins nazistă, considera că Uniunea Europeană ar trebui „abolită”. Vineri, Comisia Europeană a aplicat rețelei X o amendă de 120 de milioane de euro în baza Regulamentului privind serviciile digitale, percepută în sfera MAGA („Make America Great Again”) ca o încălcare a libertății de exprimare.
Aceste remarci pline de ură, adăugate declarațiilor din Revista Națională Strategică, care îndeamnă la sprijinirea „partidelor patriotice” din Europa, adică extrema dreaptă, nu sunt considerate, deocamdată, ca o ruptură consumată a alianței transatlantice, ci ca o încălcare a normelor de bună conduită. „Avem diferențe în viziunile noastre asupra lumii. Desigur, această strategie continuă să vorbească despre Europa ca aliat. E bine. Dar dacă suntem aliați, trebuie să acționăm ca atare. Iar aliații nu amenință că vor interveni în viața democratică, în alegerile politice interne ale acelor aliați. Îi respectăm”, a spus, iritat, Antonio Costa, președintele Consiliului European, luni, la Institutul Jacques-Delors.
Negare? Prudență? Europenii refuză să își imagineze o lume în care Statele Unite ar pune brusc capăt statutului lor de partener. Faptul că Donald Trump a redistribuit luni seara un articol din New York Post intitulat: „Europenii, neputincioși, nu pot decât să se înfurie în timp ce Trump îi exclude, pe bună dreptate, din acordul cu Ucraina”, nu a provocat nicio reacție oficială din partea liderilor europeni, instalați într-un rol de victime. Sigur, devine esențială elaborarea unui „plan B”, după cum spune un diplomat german, pentru a asuma securitatea continentului fără Statele Unite. Dar fără grabă. „A concluziona că Statele Unite nu mai sunt un aliat ar fi hiperbolic și exagerat”, afirmă Peter Rough, cercetător la think tank-ul conservator Hudson Institute din Washington.
„Adevărații dușmani sunt la Moscova și la Beijing”
Escaladarea verbală a unei părți a administrației americane din ultimele zile este un semn îngrijorător, dar cuvintele nu se traduc – încă – în fapte. Duminică, National Defense Authorization Act, lege votată anual de Congres, a stabilit că sprijinul pentru apărarea europeană va fi menținut. Textul interzice Pentagonului să reducă numărul soldaților staționați sau desfășurați permanent în Europa sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile.
Statele Unite doresc să exercite presiune asupra lui Zelenski pentru a-l convinge să cedeze Rusiei întregul Donbas, considerând că această concesie – inacceptabilă pentru societatea ucraineană – ar putea încheia războiul, satisfăcând Moscova. „Realitatea este că împărțirea de facto a Ucrainei pare probabilă, chiar și în cel mai optimist scenariu al încheierii luptelor. Aliații europeni ai Ucrainei trebuie, așadar, să înceapă să se pregătească pentru această eventualitate”, admite Samir Puri, directorul Centrului pentru Guvernanță și Securitate Globală, într-o analiză publicată pe 5 decembrie de Chatham House, la Londra. Dar este probabil ca acest scenariu să fie zădărnicit de lipsa de bunăvoință a lui Vladimir Putin, care cere deja mai mult decât Donbasul.
„Fizica relațiilor internaționale ne va uni, în cele din urmă. Avem divergențe, dar adevărații dușmani sunt la Moscova și la Beijing”, anticipează Peter Rough.
Putin deja lasă să se înțeleagă că nu se va mulțumi cu Donbasul pentru a opri ofensiva. Din India, unde s-a aflat pe 4 și 5 decembrie, liderul de la Kremlin a vorbit din nou despre „eliberarea”, „prin mijloace militare sau altele”, nu doar a Donbasului, ci și a „Novorossiei”, care include patru oblasturi suplimentare și orașe precum Dnipro, Harkiv sau Odesa.
