„Antrenați-vă creierul”, sfătuiesc experții persoanele care speră să prevină demența. Dar cum? Poate că o descriere mai potrivită ar fi „întindeți-vă creierul”.
Dacă rezolvi zilnic un rebus, s-ar putea să devii bun la rebusuri. În schimb, cercetările arată din ce în ce mai clar că o varietate de obiceiuri și hobby-uri sunt ca un antrenament cognitiv, dezvoltând cunoștințe și abilități care pot întări anumite părți ale creierului pe măsură ce îmbătrânești, potrivit ScienceAlert.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Un studiu recent a asociat un risc mai mic de Alzheimer și declin cognitiv cu învățarea pe tot parcursul vieții, adică experiențe stimulatoare intelectual – cititul și scrisul, învățarea unei alte limbi, jocul de șah, rezolvarea de puzzle-uri, vizitarea muzeelor – din copilărie până la pensionare.
„Acestea sunt ca un fel de exerciții pentru creier și gândire. Folosești diferite sisteme cognitive”, a explicat neuropsihologul Andrea Zammit de la Rush University Medical Center din Chicago, care a condus studiul.
Dacă nu ai adoptat ceea ce Zammit numește activități de îmbogățire cognitivă la începutul vieții, nu este prea târziu să începi. Vârsta mijlocie oferă o oportunitate importantă pentru protejarea sănătății creierului, iar oamenii de știință analizează o gamă largă de modalități de a rămâne ager, de la muzică la observarea păsărilor și jocuri de antrenament cerebral.
„Nu este vorba doar despre o singură activitate. Este mai degrabă vorba despre a găsi activități semnificative care te pasionează”, a spus Zammit – și de a le practica în mod constant, nu doar ocazional.
Sănătatea fizică este esențială și pentru sănătatea creierului. De aceea, experții recomandă și exerciții fizice intense, precum și controlul tensiunii arteriale, somn de calitate și chiar vaccinarea la vârste înaintate.
Nu există o rețetă magică pentru a preveni demența sau declinul cognitiv normal asociat îmbătrânirii, a avertizat dr. Ronald Petersen, specialist în Alzheimer la Mayo Clinic. Dar schimbările de stil de viață oferă șansa de a „încetini procesul de deteriorare”, a spus el.
Construirea unei rezerve cognitive poate proteja creierul îmbătrânit
Studiul lui Zammit privind învățarea pe tot parcursul vieții a inclus aproape 2.000 de adulți în vârstă, cu vârste între 53 și 100 de ani, care nu sufereau de demență la începutul cercetării și au fost urmăriți timp de opt ani.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Cercetătorii i-au chestionat în legătură cu activitățile educaționale și alte activități stimulatoare cognitiv din tinerețe, la vârsta mijlocie și la vârste înaintate și le-au administrat o serie de teste neurologice.
Unii au fost diagnosticați ulterior cu boala Alzheimer, însă aceasta a apărut cu cinci ani mai târziu la cei cu cel mai ridicat nivel de învățare pe tot parcursul vieții, comparativ cu cei cu cel mai scăzut nivel, a raportat echipa lui Zammit în revista Neurology. Menținerea unei activități mentale mai intense la vârsta mijlocie și ulterior a fost asociată cu un declin cognitiv mai lent.
Mai relevante, potrivit lui Zammit, au fost rezultatele autopsiei a 948 de participanți care au murit în timpul studiului: chiar și atunci când creierul prezenta semnele caracteristice ale bolii Alzheimer, persoanele cu un nivel mai ridicat de stimulare cognitivă aveau memorie și abilități de gândire mai bune și un declin mai lent înainte de deces.
Acesta este ceea ce oamenii de știință numesc rezervă cognitivă. Înseamnă că învățarea întărește conexiunile neuronale în diferite regiuni, ajutând creierul să fie mai rezistent și capabil să compenseze daunele cauzate de îmbătrânire sau boală, cel puțin o perioadă.
