Amenințările cu care se confruntă oceanele Terrei și efectele lor asupra ecosistemului și omului sunt studiate de o echipă interdisciplinară de cercetători în cadrul unei expediții organizate de Greenpeace, în vederea încheierii unui tratat ONU pentru protejarea apelor planetei, potrivit cnn.com, scrie mediafax.
În luna aprilie, Greenpeace a lansat una dintre cele mai mari expediții din istorie, o călătorie de la un pol la celălalt, care va dura aproape un an și are ca scop evidențierea amenințărilor cu care se confruntă oceanele Terrei, dar și o campanie în vederea încheierii unui Tratat pentru Oceanul Global în cadrul ONU, vizând toate acele întinderi din afara apelor naționale.
Citește și : Comisia Europeană ar putea adopta reglementări pentru giganţii internetului împotriva manipulărilor electorale online
La expediția Protect the Oceans participă oameni de știință și activiști, care vor să identifice efectele schimbărilor climatice, ale pescuitului excesiv, poluării cu plastic, mineritului la mare adâncime etc. asupra oceanelor planetei.
Expediția a debutat la Polul Nord, în Arctica, și va ajunge, printre altele, în Marea Sargaselor și Reciful de corali amazonian, iar călătoria se va încheia la începutul anului 2020, în Antarctica.
Expediția include nava transformată în laborator Esperanza, care, în prezent, se află în apele din strâmtoarea Fram, între Svaalbard și Groenlanda, acolo unde are loc cel mai activ proces de topire a ghețurilor de la Polul Nord, aproximativ 80% din toată cantitatea.
Din 1990, grosimea medie a stratului de gheață din această regiune a scăzut cu o treime, de la trei la doi metri, potrivit Fram Strait Arctic Observatory.
Se ştie deja faptul că regiunea arctică se confruntă de mulţi ani cu topirea accelerată a gheţurilor, provocată de încălzirea climatică. Temperaturile din această regiune au crescut de două ori mai repede decât media globală, provocând topirea unor cantități uriașe de gheață.
Însă topirea este provocată şi de un fenomen de încălzire care are loc în adâncurile oceanului și care ar putea distruge ciclul vieții, ce pornește de aici și poate afecta inclusiv viața oamenilor. Acesta este fenomenul pe care cercetătorii încearcă să îl desluşească.
Specialiștii prelevează mostre din stratul de gheață, care găzduiesc forme de viață congelate – alge, fitoplancton, organisme microscopice care folosesc căldura solară ca energie. Aceste organisme joacă un rol vital în reducerea modificărilor climatice, absorbind din atmosferă dioxidul de carbon, care încălzește planeta, și stocându-l și eliminând oxigen.
Fitoplanctonul folosește drept hrană pentru zooplancton, cu care se hrănesc crustaceele și peștii mici, parte a unui lanț trofic ce include balene, păsări marine, urși polari, printre altele.
La topirea ghețurilor, algele și fitoplanctonul sunt eliberate în apă, pe termen scurt acestea fiind ca o injecție cu nutrimente, de unde debutează ciclul vieții.
Însă, în aprilie, s-a înregistrat un nivel record de topire a ghețurilor în Arctica, iar acest lucru are ca efect scăderea cantității de nutrimente, chiar la baza lanțului trofic.
Totodată, gheața proaspăt topită creează un strat protector pentru cel înghețat de deasupra. Acum, însă, acest strat protector s-a subțiat, contribuind și mai mult la topire.
Cu această expediție, Greenpeace este parte a unei coaliții mai mari, ce militează pentru stabilirea unor legi care să protejeze complet 30% dintre oceanele planetei până în 2030.
Însă, atingerea acestui scop este dificilă, având în vedere că mari puteri ale lumii, precum Rusia și SUA, sunt interesate de câștigurile economice pe termen scurt, în detrimentul viitorului planetei, scriu cei de la CNN. SUA nu au semnat Convenția asupra dreptului mării, iar secretarul de stat Mike Pompeo a subliniat recent oportunitățile economice prezentate de scăderea nivelului ghețurilor, precum resursele naturale din aceste zone.
