Escrocheriile telefonice nu mai sunt opera unor indivizi izolați, ci fac parte din rețele bine organizate, cu centre de apeluri, curieri, intermediari financiari și mecanisme de spălare a banilor. O analiză realizată de expertul Watchdog.md, Andrei Curăraru, arată că fenomenul s-a transformat într-o veritabilă industrie transnațională, iar Republica Moldova se află printre statele afectate de amploarea acestui tip de criminalitate.
Potrivit analizei, rădăcinile acestor rețele se regăsesc în grupările de criminalitate cibernetică dezvoltate în spațiul ex-sovietic în anii ’90 și 2000. Odată cu evoluția tehnologiilor de comunicare, acestea și-au extins activitatea peste hotare, utilizând centre de apeluri și metode sofisticate de manipulare psihologică a victimelor, potrivit cotidianul.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Autorul notează că Rusia a fost atât unul dintre principalele centre de dezvoltare ale acestei industrii, cât și una dintre țările cele mai afectate de fraudele telefonice. După izbucnirea războiului din Ucraina, o parte dintre aceste rețele și-ar fi relocat activitatea în alte state, inclusiv din Europa de Est.
Republica Moldova apare în analiză atât ca țară afectată de aceste scheme, cât și ca posibil teritoriu de tranzit pentru unele grupări. Datele citate arată că utilizatorii serviciilor de telefonie mobilă din Moldova au primit aproximativ 2,4 milioane de apeluri frauduloase în anul 2024, cu aproape 150% mai multe decât în anul precedent.
În 2025, Inspectoratul General al Poliției ar fi înregistrat 1.760 de cazuri de fraudă online, iar prejudiciile estimate s-au ridicat la circa 211 milioane de lei. În unele situații, victimele au rămas fără economii de sute de mii sau chiar milioane de lei.
Analiza subliniază că escrocii își aleg cu atenție victimele, vizând în special persoane care dispun de economii și care pot fi influențate prin presiune psihologică.
Cea mai utilizată metodă este cea a ingineriei sociale. Infractorii se prezintă drept reprezentanți ai băncilor, poliției, instituțiilor publice sau ai unor companii private și invocă situații urgente, precum conturi compromise, dosare penale, datorii sau tentative de fraudă. Sub presiunea timpului, victimele sunt convinse să divulge date sensibile sau să transfere bani.
Potrivit autorului, aceste rețele funcționează după un model bine structurat, care implică operatori de call-center, curieri care ridică banii, persoane care convertesc fondurile în criptomonede și canale specializate pentru transferul sumelor peste hotare.
Expertul consideră că autoritățile ar trebui să trateze fenomenul drept o formă de criminalitate organizată și nu ca o simplă serie de incidente izolate.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Printre recomandările formulate se numără implementarea unor sisteme obligatorii de blocare a apelurilor falsificate, crearea unor platforme de raportare a fraudelor, publicarea periodică a datelor privind amploarea fenomenului și consolidarea cooperării internaționale între instituțiile responsabile.
De asemenea, analiza propune introducerea unor verificări suplimentare în sistemul bancar pentru transferurile de valori mari efectuate imediat după apeluri suspecte.
