Blocajul privind organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei scoate la suprafață nu doar un conflict juridic între Chișinău și Comrat, ci și suspiciuni privind influențe externe și interese politice în regiune.
În timp ce autoritățile centrale insistă pe respectarea legislației naționale, experții avertizează că divergențele sunt alimentate și instrumentalizate pentru a genera instabilitate și a menține controlul asupra autonomiei, potrivit cotidianul.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate inițial pentru 21 iunie, au fost puse în așteptare după ce Curtea de Apel Sud a suspendat, pe 3 aprilie, deciziile adoptate de Adunarea Populară pe 17 martie. Este vorba despre stabilirea datei scrutinului, constituirea așa-numitei „Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei” și aprobarea procedurii electorale.
Decizia instanței vine în contextul unor neconcordanțe între legislația locală și cea națională. Codul electoral al Republicii Moldova nu recunoaște existența unei „Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei”, ci prevede organizarea procesului electoral prin structuri conforme cadrului național, pentru a evita apariția unor instituții paralele.
Autoritățile de la Chișinău insistă ca alegerile din autonomie să fie organizate în conformitate cu legislația națională, în timp ce reprezentanții de la Comrat consideră această poziție drept o ingerință în autonomia locală și acuză blocarea intenționată a scrutinului.
În acest context, doctorul în istorie, Ștefan Bejan, atrage atenția asupra unui posibil substrat geopolitic al tensiunilor.
„Anume Federația Rusă este cea care își dorește să amplifice tensiunile dintre Chișinău și Comrat”, a declarat expertul.
Potrivit lui, Moscova ar aplica o strategie similară celei din 2014, transformând divergențele juridice în crize politice, pentru a eroda încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În paralel, analistul politic Ion Tăbârță subliniază că situația din Găgăuzia este influențată și de rețelele politice asociate lui Ilan Șor, care ar încerca să-și mențină controlul asupra regiunii.
„Sunt ghidați în continuare și în regiune există o anumită influență a lui Ilan Șor și a Federației Ruse. Evghenia Guțul nu mai ocupă funcția de bașcan al autonomiei găgăuze, iar odată cu asta Șor și-a diminuat din influența sa. Asta nu înseamnă că Găgăuzia a devenit peste noapte pro Chișinău, deși trebuie să recunoaștem că în ultima perioadă mai multe voci spun că trebuie legat un dialog constructiv cu Chișinăul, autoritățile publice locale, primarii care erau nemulțumiți de această influență a lui Șor în regiune. Este clar că ceea ce avem noi acum legat de aceste alegeri este și o tentativă a celor care o perioadă au controlat, influențat autonomia găgăuză, care nu vor să permită ca acest dialog dintre Chișinău și Comrat să ajungă la o bună funcționare”, a spus Ion Tăbârță, la Radio Chișinău.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În același timp, autoritățile centrale încearcă să clarifice cadrul legal. Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a stabili delimitarea competențelor în organizarea alegerilor din autonomie. Dacă decizia va fi favorabilă Chișinăului, scrutinul ar putea fi organizat de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
„Întrucât elita politică de la Comrat nu dorește să colaboreze, soluția pare să se afle la Curtea Constituțională. Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a clarifica cadrul legal și delimitarea competențelor în organizarea alegerilor din autonomie. Dacă decizia Curții va fi favorabilă Ministerului Justiției, atunci alegerile vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău”, a precizat Ștefan Bejan.
În paralel, autoritățile de la Comrat susțin că vor organiza alegerile pe 21 iunie și acuză Chișinăul de blocaj, invocând încălcarea drepturilor cetățenilor din autonomie.
