Experţi ucraineni şi străini s-au arătat sceptici cu privire la impactul pe care decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS împotriva anumitor ţinte militare în interiorul Rusiei îl va avea asupra evoluţiei războiului dacă acest acord se limitează doar la obiective situate în regiunea rusă de frontieră Kursk, relatează EFE.
“Evident, ar fi un nonsens”, a declarat pentru EFE analistul militar ucrainean Mihailo Samus. “Asta ar însemna că, dacă soldaţii ruşi sunt în Kursk, îi putem ataca, dar dacă se mută în Briansk, nu mai putem”, spune expertul, referindu-se la o altă regiune rusă care se învecinează cu Ucraina, de unde Rusia lansează atacuri împotriva teritoriului ucrainean, potrivit stiripesurse.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington a adoptat o poziţie similară, explicând în analiza sa de luni că “sute de obiective militare ruseşti aflate în raza de acţiune a rachetelor ATACMS desfăşurate în Ucraina ar fi în siguranţă dacă Kievul le poate folosi pe acestea doar împotriva ţintelor din regiunea Kursk”.
Conform presei americane care informează despre decizia Washingtonului de a permite Kievului să utilizeze ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, ridicarea restricţiei ar fi limitată la regiunea Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o parte din teritoriu, încă de la începutul lunii august, şi se luptă cu forţele ruse şi nord-coreene care încearcă să le alunge peste graniţă.
Decizia ar constitui, potrivit unor surse oficiale de la Washington citate de aceste media, un răspuns la desfăşurarea nord-coreeană, care ar urma să crească riscul pentru soldaţii ţării comuniste în ideea de a descuraja Phenianul să trimită mai mulţi soldaţi în Rusia.
Un alt motiv de frustrare în Ucraina este întârzierea nejustificată – în opinia multora – a actualei administraţii democrate de la Washington de a lua măsurile pe care preşedintele Volodimir Zelenski le-a solicitat cu insistenţă de la începutul războiului şi mai ales în ultimele luni.
“Au trecut aproape trei ani”, a scris Ilia Ponomarenko, activist ucrainean şi analist în domeniul apărării, pe contul său de pe reţeaua socială X. “Câte vieţi ar fi putut fi salvate?!”, exclamă el în mesajul de pe contul său de pe X, cu peste 1,2 milioane de urmăritori.
La rândul său, Mihail Samus, expert militar, reaminteşte că decizia administraţiei preşedintelui Joe Biden – care nu a fost încă anunţată oficial – vine înainte de împlinirea, marţi, a o mie de zile de război în Ucraina.
Samus şi-a exprimat regretul că administraţia democrată nu a acţionat cu viteza şi logica “războiului” în Ucraina, ci dintr-o “perspectivă politică”.
Expertul consideră că este esenţial ca Ucraina să poată ataca cu toate armele de care dispune toate obiectivele militare inamice aflate în raza de acţiune de 300 de kilometri a ATACMS, cea mai lungă rază de acţiune a rachetelor occidentale aflate în dotarea armatei ucrainene.
“Pe aceşti 300 de kilometri există infrastructură logistică, posturi de comandă, depozite de muniţie, unităţi cu personal şi, bineînţeles, baze aeriene, precum şi rachete precum Iskander, lansatoare, etc.”, spune Samus pentru a ilustra cât de important ar fi pentru Ucraina să poată folosi ATACMS împotriva ţintelor legitime din toată Rusia.
Potrivit unei analize ISW, în august în raza de acţiune a ATACMS se aflau aproximativ 250 de obiective militare situate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Armata rusă poate reloca unele dintre aceste echipamente în zone mai îndepărtate de front, ceea ce ar presupune noi cheltuieli şi alte resurse, pe lângă dificultăţile logistice.
Ucraina a insistat în mod repetat că posibilitatea de a utiliza ATACMS şi rachete similare, precum Storm Shadow şi rachetele SCALP britanice şi franceze, ar putea schimba cursul războiului, întrucât i-ar oferi posibilitatea de a slăbi infrastructura militară rusă din spatele frontului şi de a neutraliza multe atacuri aeriene ruseşti la sursă prin lovirea avioanelor inamice la bazele lor.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Deşi iniţial unele media au anunţat că şi Franţa şi Marea Britanie s-au aliniat deciziei SUA de a permite Ucrainei utilizarea rachetelor lor SCALP/Storm Shadow, luni, Parisul a nuanţat, prin vocea ministrului său de externe Jean-Noel Barrot, că utilizarea de rachete franceze de către forţele ucrainene pe teritoriul rus rămâne “o opţiune”, potrivit AFP. Se pare că, pentru moment, poziţia Londrei este similară cu cea a Parisului.
În prima sa reacţie la informaţiile privind demersul lui Biden, preşedintele Zelenski a declarat duminică faptu că “atacurile nu se fac cu cuvinte”. “Aceste lucruri nu se anunţă”, a spus liderul ucrainean, care a remarcat că “rachetele vor vorbi de la sine”.
