Economiștii avertizează că principalul risc al AI nu este șomajul în masă, ci modul în care beneficiile sunt distribuite.
Inteligența artificială (AI) a pătruns în viața de zi cu zi mai rapid decât aproape orice tehnologie anterioară, schimbând modul în care oamenii lucrează cu informația, potrivit ScienceAlert. Deși temerile privind șomajul în masă domină dezbaterea publică, economiștii avertizează că adevăratul risc pe termen lung al AI se află în altă parte, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
În pofida progreselor rapide ale unor instrumente precum ChatGPT, nivelurile de ocupare rămân ridicate în marile economii. Șomajul în Uniunea Europeană este aproape de minime istorice, iar ratele din Statele Unite și Regatul Unit sunt comparabile cu perioadele de boom economic din trecut. Economiștii spun că acest lucru reflectă un tipar cunoscut: tehnologia elimină unele roluri, dar creează altele noi. Istoria susține această perspectivă. În secolul al XIX-lea, automatizarea agriculturii a redus dramatic numărul locurilor de muncă din ferme, dar a alimentat creșterea industrială și apariția unor noi industrii. Mai recent, temerile că bancomatele vor elimina funcția de casier bancar s-au dovedit nefondate, pe măsură ce sucursalele s-au extins, iar rolurile au evoluat.
Inteligența artificială nu reprezintă o revoluție peste noapte, ci una graduală, similară răspândirii computerelor sau a internetului. Deși unii lucrători își vor pierde locurile de muncă, majoritatea schimbărilor se produc treptat, permițând adaptarea în timp. Companiile, susțin economiștii, folosesc adesea AI ca justificare pentru reduceri standard de personal, nu pentru că tehnologia a înlocuit complet munca umană. Mai important, AI poate face anumite profesii mai valoroase. Radiologii, despre care se spunea cândva că vor fi înlocuiți de algoritmi, sunt acum la mare căutare, folosind AI pentru a-și crește eficiența, păstrând în același timp judecata umană.
Îngrijorarea principală este distribuția inegală a beneficiilor aduse de AI. Cercetările arată că profesioniștii foarte calificați și antreprenorii câștigă cel mai mult din utilizarea AI, în timp ce alții au dificultăți în a transforma asistența oferită de AI în productivitate sau venituri mai mari. Capacitatea de a folosi eficient recomandările este, în sine, o competență. Această dinamică ar putea adânci diviziunile economice, creând o masă mare de lucrători blocați în joburi cu productivitate scăzută și un grup mai restrâns care controlează sistemele AI și bogăția generată de acestea.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Potrivit economistului Renaud Foucart, societățile trebuie să se concentreze pe a se asigura că lucrătorii folosesc AI pentru a-și îmbunătăți competențele, nu pentru a deveni subordonați mașinilor. Istoria arată că tehnologia crește, în cele din urmă, nivelul de trai, dar tranzițiile sunt adesea dificile.
