Sectorul porumbului din Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă, marcată de o scădere dramatică a exporturilor în sezonul 2024–2025, importuri aproape inexistente și o producție estimată sub media ultimului deceniu.
În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat doar 180,7 mii tone de porumb, ceea ce reprezintă o scădere de peste 64% față de sezonul anterior și de peste nouă ori față de nivelul-record atins în 2021–2022, transmite agrobook.md.
Această tendință descendentă este reflectată în tabelul de mai jos:
Chiar dacă prețul mediu la export a crescut ușor față de sezonul trecut (de la 3,34 la 4,69 lei/kg), el rămâne sub nivelurile anterioare din 2021–2023. Această ușoară redresare a fost insuficientă pentru a compensa pierderea drastică a volumelor exportate.
În perioada ianuarie–iulie 2025, podiumul exportatorilor de porumb s-a schimbat. Liderul tradițional, „OROM-IMEXPO” SRL, a fost detronat de „RUSAGRO-PRIM” SRL.
Cele trei companii au exportat împreună 62% din totalul național, respectiv 94 294 tone.
Turcia a devenit principala destinație pentru porumbul moldovenesc, cu peste 83 000 de tone importate. România a coborât pe locul secund, iar Grecia ocupă poziția a treia.
Introducerea licențierii la importul de porumb în 2023 a redus drastic volumul operațiunilor. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 000 tone de porumb, în 2024 această cifră a scăzut la doar 159 tone. În primul semestru din 2025 au fost importate 205 tone.
În sezonul curent, Moldova a însămânțat circa 434 mii hectare cu porumb (inclusiv regiunea transnistreană), cu o recoltă estimată la 1,3 milioane tone – suficient pentru necesarul intern, estimat la 350 mii tone anual.
Randamentele diferă semnificativ între regiuni:
- Nord – condiții favorabile, randament estimat: 4 t/ha;
- Centru – secetă moderată, randament estimat: 2–2,5 t/ha;
- Sud – afectat grav, randament estimat: 1–1,5 t/ha (în unele sole – sub 1 t/ha).
Datele arată clar că porumbul moldovenesc rămâne un produs agricol strategic, cu o prezență semnificativă atât pe piețele externe, cât și pe piața internă, însă fluctuațiile climatice, concurența regională și presiunile asupra lanțului valoric ridică provocări semnificative pentru producători și comercianți. În paralel, comportamentul importatorilor mari și politicile comerciale protecționiste ale altor state influențează puternic dinamica schimburilor, impunând Republicii Moldova nevoia de ajustare strategică.
Contextul actual cere politici clare și intervenții punctuale pentru a sprijini competitivitatea fermierilor și a asigura stabilitatea comerțului cu porumb, un segment esențial al economiei agricole naționale.
