Ţările din Balcanii de Vest care doresc să se alăture Uniunii Europene riscă să piardă 700 de milioane de euro în ajutor dacă nu implementează reformele cerute în schimbul aderării, a avertizat luni comisarul UE pentru Extindere, Marta Kos, scrie AFP, potrivit stiripesurse.ro. –
De la controversatele legi privind justiția adoptate de parlamentul sârb, la reformele întârziate din Bosnia și Herțegovina din cauza luptelor politice interne și blocajul politic din Kosovo care a împiedicat orice reforme, o mare parte a regiunii rămâne în urmă.
“Săptămâna trecută, le-am scris autorităților îndemnându-le să accelereze reformele, altfel cetățenii lor vor avea de suferit”, a declarat Kos în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.
“Peste 700 de milioane de euro riscă să fie pierdute definitiv în întreaga regiune”, a precizat ea, referindu-se la fondurile alocate de UE în cadrul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest.
Pentru a contracara influența economică a Chinei și Rusiei, UE a promis șase miliarde de euro sub forma unui plan de creștere care vizează dublarea capacității economice a regiunii. Totuşi, plățile sunt supuse unor condiții stricte privind implementarea reformelor. Accentul a fost pus în special pe alinierea partenerilor la Politica Externă și de Securitate Comună, independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Planul este de asemenea limitat în timp, cu un termen stabilit pentru sfârșitul lunii iunie 2026.
Cinci țări – Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia – au primit o tranșă inițială de ajutor. Doar Bosnia nu a primit încă fonduri.
“Nu este vorba despre crearea de criterii suplimentare” pentru aderare, a declarat dna Kos, “dar dacă țările regresează în chestiuni fundamentale precum democrația și statul de drept, trebuie aplicate mecanisme de protecție”.
Comisarul a explicat că UE este “din ce în ce mai îngrijorată de ceea ce se întâmplă în Serbia”, adăugând că Uniunea evaluează dacă țara îndeplinește încă condițiile pentru a beneficia de plan – din care 1,6 miliarde de euro sunt alocate Belgradului.
În februarie, dna Kos avertizase deja că sprijinul UE ar putea fi pus sub semnul întrebării după ce Serbia a adoptat legi percepute ca o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar.
UE și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la statul de drept, libertatea presei și organizarea alegerilor, care au fost adesea marcate de violențe în ultimii ani.
