Schimbările climatice se manifestă prin ierni mai calde, în special în Europa, cu mult mai multe zile cu temperaturi de peste 0 grade Celsius, ceea ce poate avea consecinţe asupra turismului, agriculturii sau sănătăţii, potrivit unui studiu realizat de Climate Central şi publicat marţi, informează AFP.
Institutul de cercetare american estimează că peste o treime (44) din cele 123 de ţări şi aproape jumătate (393) din cele 901 oraşe analizate au pierdut anual cel puţin echivalentul unei săptămâni de zile de îngheţ din cauza încălzirii provocate de activităţile umane, potrivit stiripesurse.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Analiza se concentrează pe temperaturile minime înregistrate între lunile decembrie şi februarie – care corespund iernii în emisfera nordică – în deceniul 2014-2023.
Ea se bazează pe date observaţionale, care au fost comparate cu o simulare a unei clime care nu ar fi fost afectată de încălzirea generată de utilizarea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazului.
Studiul concluzionează că schimbările climatice au crescut în mod special numărul zilelor de iarnă cu temperaturi pozitive în Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid la nivel global. Cele mai afectate ţări sunt Danemarca şi statele baltice.
Franţa a înregistrat, la rândul ei, cel puţin 10 zile suplimentare cu temperaturi de peste 0 grade Celsius pe an în ultimul deceniu, cu o tendinţă mai pronunţată în nord şi est.
“Zăpada, gheaţa şi vremea rece, simboluri ale sezonului de iarnă, dispar rapid în multe locuri, ameninţând ecosistemele, economiile şi tradiţiile culturale”, a subliniat Kristina Dahl, coordonator ştiinţific la Climate Central.
În plus, aceste zile de iarnă geroase sunt “cruciale” pentru o serie de sectoare, de la sporturile de iarnă la producţia de apă potabilă, care depind de cantitatea de zăpadă acumulată, a remarcat ea.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Autorii studiului subliniază şi consecinţele asupra sănătăţii: frigul ajută la reglarea populaţiilor de insecte purtătoare de boli, precum ţânţarii şi căpuşele, în timp ce iernile mai scurte favorizează răspândirea polenului – şi, implicit, a alergiilor.
Agricultura poate fi şi ea afectată de acest fenomen, în special în ceea ce priveşte cultivarea unor fructe, precum merele sau piersicile, care necesită perioade prelungite de temperaturi scăzute, arată studiul.
