Femeile, inclusiv cele aflate în dificultate sau cu istorii de succes, vârstnicii și persoanele cu dizabilități sunt categoriile sociale cel mai des reflectate în presa din Republica Moldova în 2024, potrivit unui raport de monitorizare al Asociației Presei Independente (API).
La polul opus, subiectele despre persoanele LGBT, foștii deținuți, persoanele de etnie romă și persoanele cu HIV/SIDA au fost cel mai puțin abordate în spațiul mediatic moldovenesc.
Socialul și politica domină agenda media
Raportul API mai arată că instituțiile de presă din Moldova publică preponderent materiale din domeniul social, urmate de cele din domeniul politic. În același timp, mai multe redacții au înregistrat o creștere a materialelor de autor, un portal de știri reușind să publice 197 de materiale în 2024, comparativ cu doar 50 în 2022. În schimb, postul național de televiziune Moldova 1 a redus considerabil numărul acestora, de la 116 în 2023 la 53 în 2024.
Greșeli în utilizarea terminologiei și lipsa protecției identității victimelor
Un aspect problematic evidențiat de raport este utilizarea incorectă a terminologiei, în special în materialele despre persoanele cu dizabilități. De exemplu, jurnaliștii continuă să utilizeze expresii precum „persoane cu invaliditate” în loc de „persoane cu dizabilități” sau „grad de invaliditate” în loc de „grad de dizabilitate”.
De asemenea, în cazul știrilor despre violența împotriva femeilor, presa nu protejează întotdeauna identitatea victimelor sau a copiilor acestora, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor deontologice.
Raportul API a analizat conținutul a 1075 de materiale jurnalistice publicate de 20 de instituții media din Republica Moldova, cu cinci mai multe față de raportul precedent. Cele mai multe materiale monitorizate au fost știri și reportaje, în timp ce editorialele și investigațiile au fost mai puțin frecvente.
