Miliardara Isabel dos Santos, fiică a fostului preşedinte angolez deja vizată de o anchetă judiciară în ţara sa, este acuzată că a “sifonat fonduri din visteria ţării” într-o anchetă a Consorţiului internaţional de jurnalişti de investigaţie (ICIJ) publicată duminică. Un eşafodaj de “minciuni”, spune Isabel dos Santos, potrivit France Presse, transmite şi agerpres.
Cele 36 media internaţionale membre ale consorţiului, printre care BBC, New York Times sau Le Monde, au mobilizat 120 de jurnalişti în 20 de ţări pentru a exploata o “scurgere” de 715.000 de documente şi a dezvălui “cum o armată de societăţi financiare occidentale, avocaţi, contabili, funcţionari şi societăţi de gestiune au ajutat” această femeie de 46 de ani “să ascundă bunuri de autorităţile fiscale”.
Citeşte şi: Prinţul Harry dă cărţile pe faţă: ‘O mare tristeţe că s-a ajuns la asta’
“Luanda Leaks”, după numele capitalei Angolei, au putut vedea lumina zilei datorită unei scurgeri de documente orchestrate de una sau mai multe persoane de la societatea de gestiune financiară a lui Isabel dos Santos cu sediul în Portugalia, “probabil rezultate dintr-un atac informatic”, potrivit Le Monde.
Cea supranumită “prinţesa din Luanda” era deja pe radarele justiţiei în numeroase ţări. Ancheta ICIJ dezvăluie detalii inedite privind maşinaţiunile financiare utilizate, precum şi numele societăţilor care au ajutat-o şi sumele în joc.
Fiica lui Jose Eduardo dos Santos, care a condus Angola cu o mână de fier timp de 38 de ani (1979-2017), a fost vizată în decembrie de o decizie de îngheţare a conturilor sale bancare şi a activelor sale în companii angoleze.
Justiţia angoleză o suspectează că a deturnat, împreună cu soţul ei danez de origine congoleză Sindika Dokolo, peste un miliard de dolari din conturile companiilor publice Sonangol (petrol) şi Endiama (diamant) pentru a-şi alimenta propriile afaceri.
Isabel dos Santos a fost numită în 2016 de tatăl său în fruntea societăţii Sonangol.
Prin intermediul a ceea ce Le Monde descrie drept “o nebuloasă formată din 400 de societăţi identificate în 41 de ţări”, Isabel dos Santos a orchestrat o veritabilă “schemă de acaparare a bogăţiilor publice”.
Ancheta ICIJ dezvăluie, între altele, că societăţi de consultanţă occidentale, precum PwC şi Boston Consulting Group, “par să fi ignorat semnalele de alarmă”, ajutând-o pe “Prinţesa din Luanda” să ascundă bunuri publice. Investigaţia se bazează pe scrisori cenzurate care arată cum nume mari în consultanţă, precum Boston Consulting sau KPMG, au încercat să-i deschidă conturi bancare netransparente.
La începutul lui ianuarie, justiţia portugheză a anunţat şi ea deschiderea unei anchete asupra femeii de afaceri, care deţine interese în numeroase companii din ţară, pentru spălare de bani publici. “Monaco a procedat la fel recent din aceleaşi motive”, potrivit Le Monde.
Cea care este considerată de revista americană Forbes drept femeia cea mai bogată din Africa a denunţat la BBC Africa “o vânătoare de vrăjitoare” menită să o discrediteze, pe ea şi tatăl său.
Ea a răspuns, de asemenea, prin circa 30 de postări pe Twitter în portugheză şi engleză. “Averea mea este provenită din caracterul meu, inteligenţa, educaţia, capacitatea mea de muncă şi perseverenţa mea. Continui astăzi (duminică – n.r.) să văd cu tristeţe ‘rasismul’ şi ‘prejudecăţile’ SIC-Expresso (televiziunea şi săptămânalul portughez membre ale ICIJ – n.r.), care reamintesc de era ‘coloniilor’ în care niciun african nu făcea cât un european”, a scris ea în prima postare.
Citeşte şi: Miliardarii lumii au mai mulţi bani decât 60% din restul populaţiei
Ea abordează apoi în detaliu relatarea publicată de jurnaliştii de la cele două media, acuzându-i de “minciuni” asupra anumitor puncte referitoare la modul în care a gestionat Sonangol.
Isabel dos Santos mai estimează că este vorba despre ” ‘informaţii’ care au fost scurse de serviciile secrete angoleze pentru a manipula ICIJ, în beneficiul agendei politice a autorităţilor angoleze”.
Avocatul ei a respins şi el acuzaţiile ICIJ, denunţând într-o declaraţie pentru cotidianul britanic The Guardian un “atac perfect coordonat” al preşedintelui actual al Angolei, Joao Lourenco, care a declanşat o spectaculoasă campanie de luptă anticorupţie.
