Finlanda și Lituania intenționează să înceapă de anul viitor producția de mine antipersonal pentru uzul propriu și pentru a aproviziona și Ucraina din cauza a ceea ce ele consideră a fi o amenințare militară din partea Rusiei, au declarat miercuri pentru Reuters responsabili din cele două state membre ale NATO.
Cele două țări, care se învecinează cu Rusia, și-au anunțat intenția de a se retrage din Convenția de la Ottawa care interzice utilizarea unor astfel de mine, iar oficialii au declarat că producția ar putea fi lansată odată ce procesul de retragere de șase luni este finalizat.
Alte trei state membre UE și NATO – Polonia, Letonia și Estonia – se retrag de asemenea din acest tratat, invocând ca motiv principal securitatea țărilor lor pe fondul războiului de agresiune dus de Rusia în Ucraina.
Cele trei țări nu au anunțat însă planuri de a începe producția de mine antipersonal, dar oficiali din Polonia și Letonia au indicat că ar putea începe producția rapid, dacă ar fi necesar, iar Estonia consideră că aceasta este o opțiune posibilă în viitor.
Ucraina a anunțat, de asemenea, că se retrage din tratatul de la Ottawa din 1997, pentru a se putea apăra mai bine împotriva Rusiei, care nu este parte la tratat. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă de utilizarea minelor antipersonal în timpul războiului în curs de desfășurare.
Demersurile Finlandei și Lituaniei vizând începerea producției de astfel de mine subliniază temerile în creștere în Europa că ambițiile militare ale Rusiei ar putea merge dincolo de Ucraina și se înscriu pe linia angajamentelor statelor NATO de a-și crește cheltuielile de apărare, în conformitate cu cererile președintelui american Donald Trump.
‘Vom cheltui sute de milioane de euro pe mine antitanc, dar și pe mine antipersonal. Va fi o sumă semnificativă’, a declarat pentru Reuters viceministrul apărării lituanian, Karolis Aleksa. Va fi o comandă de zeci de mii de mine antipersonal sau chiar mai mult, a adăugat el.
‘Industria noastră națională va fi una dintre surse. Industria noastră le poate produce’, a declarat Aleksa, a cărui țară are o graniță de 274 km cu Rusia și o graniță de 679 km cu Belarus, aliatul apropiat al Rusiei.
Odată producția lansată, Lituania va fi în măsură să aprovizioneze și alte țări, inclusiv Ucraina, a declarat Vincas Jurgutis, șeful asociației industriei de apărare din Lituania.
Ministerul Apărării rus nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Reuters.
Cu 1.340 de km, Finlanda are de departe granița cea mai lungă cu Rusia față de oricare alt stat NATO.
‘Pentru a-și asigura aprovizionarea, Finlanda trebuie să dispună de propria producție (de mine antipersonal)’, a declarat pentru Reuters președintele Comisiei de apărare a parlamentului finlandez, Heikki Autto. ‘Acestea sunt niște arme foarte eficiente și foarte rentabile’, spune el.
În același timp, Finlanda ar putea să furnizeze mine de teren Ucrainei, afirmă parlamentarul finlandez, potrivit căruia ‘nu este doar corect și de datoria noastră să sprijinim Ucraina, ci este important și pentru propria securitate a Finlandei’.
Helsinki avea peste un milion de mine antipersonal înainte de a adera la tratatul de la Ottawa în 2011, a indicat el.
Companiile finlandeze din domeniul apărării Nammo Lapua, Insta și Raikka au declarat Comisiei parlamentare de apărare că ar fi interesate să producă mine. O altă companie, Forcit Explosives, spune că este pregătită să discute această posibilitate cu armata.
Întrebat despre retragerea Finlandei din tratatul de la Ottawa, ambasadorul Rusiei la Helsinki a declarat în aprilie că decizia ar genera riscuri doar pentru locuitorii Finlandei, întrucât armata sa intenționează să mineze doar teritoriul finlandez.
Minele antipersonal explodează atunci când sunt declanșate prin contact, vibrații sau un fir declanșator și pot mutila civili, precum și combatanți. Iar un număr semnificativ de astfel de dispozitive rămâne în sol mult timp după încheierea conflictelor.
Militanții împotriva minelor au criticat țările care se retrag din Convenția de la Ottawa, afirmând că reintroducerea producției de mine antipersonal s-ar putea dovedi costisitoare și ar lua mult timp până la activarea ei completă.
Întrebat dacă Letonia va începe să producă mine antipersonal, ministrul apărării din această țară baltică s-a limitat să afirme că ‘industria militară a țării sale are capacitățile necesare în acest sens, iar sectorul prelucrării metalelor este foarte avansat’.
Estonia nu are planuri de a achiziționa imediat mine antipersonal, a declarat ministrul apărării Hanno Pevkur. ‘Pentru moment, este o opțiune de rezervă’, a declarat el pentru Reuters.
Conglomeratul polonez de stat din domeniul apărării, PGZ S.A, a declarat pentru Reuters că ar fi gata să producă milioane de astfel de proiectile dacă va fi necesar.
ZSP Niewiadow, un producător privat polonez de muniții, a spus că intenționează să repornească producția pe scară largă de mine în 2027 și că investește în noi facilități.
Cele cinci țări membre NATO care intenționează să renunțe la Tratatul de la Ottawa asigură că nu vor crea câmpuri minate pe timp de pace, dar vor depozita minele pentru a le folosi rapid dacă se vor simți amenințate.
Polonia a desemnat deja zonele care ar putea fi minate în câteva zile dacă va fi necesar, ca parte a viitoarelor fortificații militare de-a lungul frontierei de est, între rânduri de obstacole din beton armat, a dezvăluit pentru Reuters o sursă guvernamentală.
Guvernele acestor țări afirmă că orice câmp minat trebuie marcat astfel încât să poată fi curățat după un conflict. Ele consideră aceste muniții drept un factor de descurajare, notează agenția de presă citată. ‘Faptul de a le avea în depozite constituie cea mai bună garanție că nu va trebui să le utilizăm niciodată’, spune parlamentarul finlandez.
