După februarie 2022, Federația Rusă a fost nevoită să-și reconfigureze radical exporturile de petrol și produse petroliere.
Porturile din Marea Neagră, în special Novorossiisk, au devenit puncte-cheie pentru menținerea fluxurilor energetice, iar sancțiunile occidentale au stimulat apariția și extinderea așa-numitei „flote din umbră”: nave vechi sau relativ vechi, operate prin structuri corporative opace, cu schimbări frecvente de pavilion, management și proprietari nominali. Scopul nu este neapărat ascunderea completă a activității, ci diluarea responsabilității și fragmentarea trasabilității, suficient cât să facă aplicarea sancțiunilor occidentale dificilă și lentă, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
În acest context, zonele offshore din afara apelor teritoriale (sau Zona economică exclusivă – ZEE), dar aflate în apropierea coastelor UE și NATO, capătă o importanță strategică. Ele oferă un echilibru ideal între vizibilitate și ambiguitate: navele sunt suficient de departe pentru a evita controlul direct, dar suficient de aproape pentru a permite operațiuni rapide, sincronizări între mai multe unități și reacții flexibile la schimbări de context – fie ele meteorologice, comerciale sau de securitate. Zona economică exclusivă a României se înscrie perfect în acest tipar.
Zona economică exclusivă este un spațiu juridic ambiguu, în care statul de coastă are drepturi limitate, ambiguitate exploatată tot mai des de actori care operează la limita legii. Deși prezența repetată a navelor opace în ZEE nu este ilegală în sine, ea creează un cadru permisiv pentru riscuri cumulative de securitate, mediu și economie. În contextul Mării Negre, deja marcată de confruntări hibride și incidente militare, astfel de rutine offshore capătă o semnificație strategică sporită. Această vulnerabilitate este amplificată de miza energetică majoră a României, în special prin exploatarea Neptun Deep, unde normalizarea prezenței unor nave opace în proximitatea infrastructurii offshore generează un risc latent, chiar și în lipsa unor incidente directe.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
În toamna-iarna anului 2025 și la începutul lui 2026, vestul Mării Negre începe să arate tot mai clar ca un spațiu utilizat nu doar pentru tranzit comercial, ci pentru staționare planificată, sincronizare și, foarte probabil, pentru operațiuni logistice opace orchestrate de Rusia.
Detalii, pe https://digiforteam.ro.
