Australia a înregistrat al doilea caz de variola maimuţei, iar autorităţile locale şi experţii se pregătesc pentru ceea ce este considerat un focar extrem de neobişnuit al acestei boli ce s-a răspândit în ultimele săptămâni pe tot globul, informează luni agenţia Xinhua, potrivit agerpres.
Statul australian New South Wales (NSW) a înregistrat la sfârşitul săptămânii trecute primul caz de variola maimuţei din ţară, al doilea caz fiind confirmat ulterior în Melbourne, capitala statului Victoria.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a organizat în weekend o şedinţă pe tema celui mai grav focar de variola maimuţei înregistrat vreodată în Europa.
Directoarea Programului de Biosecuritate din cadrul Institutului Kirby al Universităţii din New South Wales (UNSW), Raina MacIntyre, care a jucat un rol major în lupta împotriva COVID-19 în Australia, a început să informeze publicul şi a făcut apel la autorităţile guvernamentale să se pregătească pentru un potenţial focar în această ţară.
Într-un articol publicat luni pe site-ul UNSW, ea a reiterat faptul că aceste cazuri iniţiale nu reprezintă un “motiv de panică”, ci un memento pentru persoanele care se întorc de peste mări să “rămână vigilenţi”.
MacIntyre a spus că, deşi varianta variola maimuţei pare să aibă o rată de mortalitate similară cu COVID-19, de aproximativ 1%, nu este nici pe departe la fel de contagioasă.
“Este un virus respirator şi se poate răspândi şi la oameni fără contact, probabil prin aerosoli”, a declarat MacIntyre. “Cu toate acestea, de obicei nu se răspândeşte uşor de la om la om ci, în general, numai prin contact direct. Studiile au constatat că aproximativ 3% dintre contactele unui caz de variola maimuţei vor fi infectate”, a adăugat ea.
La câteva săptămâni după ce au fost infectate, persoanele pot prezenta simptome, inclusiv febră, dureri de cap, umflarea ganglionilor limfatici, dureri musculare, urmate câteva zile mai târziu de erupţie cutanată foarte distinctă sub formă de pustule.
Virusul variolei maimuţei a fost identificat pentru prima dată la om în Republica Democrată Congo (RDC) în 1970, însă oamenii de ştiinţă nu cunosc deocamdată de ce se răspândeşte în prezent în afara continentului african.
MacIntyre a declarat că scăderea imunităţii oferită de vaccinul împotriva variolei, care provine din acelaşi virus ce provoacă variola maimuţei, administrat în masă înainte ca boala să fie în anii 1970, este probabil un factor cheie.
Un raport din 2018 publicat în jurnalul Emerging Infectious Diseases a estimat că doar 10% din populaţia Australiei a fost vaccinată împotriva variolei.
Citeşte şi: Cel puţin şapte morţi după declanşarea unui incendiu pe un feribot în Filipine – Black News
MacIntyre a făcut apel la monitorizarea contactelor persoanelor infectate, carantinarea contacţilor şi la vaccinarea persoanelor apropiate cazurilor confirmate şi nu a întregii populaţii, invocând faptul că Australia este puţin probabil să deţină o cantitate mare de vaccinuri împotriva variolei de a doua şi a treia generaţie.
“Având în vedere natura neobişnuită a acestei epidemii, ar fi înţelept să ne asigurăm că avem un stoc de antivirale, suficient din ambele tipuri de vaccinuri”, a spus ea.
