La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, unele țări europene sunt încă dependente de gazul rusesc, scrie „Forbes” (SUA) analizând oportunitățile create de debutul exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep.
Deși războiul din Ucraina a obligat cea mai mare parte a Uniunii Europene să-și diversifice importurile de energie și să evite să cumpere gaze de la Moscova, unele țări, fie motivate de politica internă, fie de geografie, precum Slovacia, Austria și Ungaria, au continuat să cumpere. În ianuarie 2025, Ucraina a încetat să mai permită tranzitul gazului rusesc către UE prin conducta Urengoy–Pomary–Ujgorod (cunoscută și sub numele de conducta Prieteniei) după expirarea contractului. Acest lucru a împins Europa să continue decuplarea de Gazprom, informează stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, importurile de gaz rusesc au scăzut de la 40% din consumul european în 2021 la 8% în 2023. Pentru a compensa pierderea de gaz rusesc, UE a crescut importurile de GNL și a finanțat o serie de proiecte energetice, în special pentru producția eoliană și solară. Statele Unite au contribuit, de asemenea, la acoperirea golului energetic, 55% din exporturile sale de GNL mergând în Europa în 2024. Alte proiecte propuse au inclus conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) pentru a transporta gaz nerusesc prin Marea Caspică și Marea Neagră și un acord între Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România pentru a transporta energie electrică prin Marea Neagră. În prezent, un nou proiect românesc de gaze cu potențial de a spori independența energetică a Europei este programat să înceapă forajul în acest an.
O nouă oportunitate: Zăcământul de gaze Neptun Deep
Zăcământul de gaze Neptun Deep, cu zece sonde, este situat în platoul continental din Marea Neagră al României, la 160 de kilometri de țărm. Se întinde pe o suprafață de 7500 de kilometri pătrați, cu adâncimi cuprinse între 100-1000 de metri, și se estimează că ar conține 100 de miliarde de metri cubi de gaz. Livrarea este proiectată să înceapă în 2027. Platforma Transocean Barents va începe forajul în perimetru în această primăvară.
Neptun Deep este considerat unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze din UE și va face din România un exportator de energie. Cu toate acestea, există rezistență față de proiect din ambele părți ale divizării politice a țării, extrema dreaptă considerând proiectul ca fiind contrar intereselor naționale ale României, iar activiștii de stânga încercând să oprească proiectul pe motive ecologiste. Susținătorii proiectului Neptun susțin că acesta va crea oportunități semnificative pentru România, va spori securitatea energetică a țării, va sprijini tranziția energetică a acesteia, va contribui la creșterea economică și va servi ca un atu pentru reziliența energetică regională.
Nici Neptun nu este lipsit de risc politic, deoarece influența străină poate promova voci care sunt împotriva independenței energetice europene și românești. România organizează alegeri naționale în luna mai, după anularea scrutinului de anul trecut, în care unui candidat mai degrabă obscur până atunci, de extremă dreapta, cu o atitudine prietenoasă față de Rusia, Călin Georgescu, i-a fost interzis să candideze după ce s-a arătat că victoria sa a beneficiat de manipularea rusă.
Rusia a fost implicată în numeroase operațiuni de influență în România, promovând narațiuni despre păstrarea resurselor românești în România pentru a submina investițiile străine țintind, în special, implicarea Americii în proiecte de petrol și gaze. România este țara din UE cu cea mai mică dependență de gazele naturale importate. Rolul său în creștere ca exportator de energie ar putea contribui la reducerea dependenței blocului comunitar de gazul rusesc.
O nouă eră a securității energetice europene
Și alte țări europene caută să beneficieze de pe urma zăcământului de gaze al României. Pe măsură ce producția României crește, ar trebui să poată exporta în alte țări UE care depind încă de gazul rusesc. România și Ungaria caută să coopereze în continuare în domeniul energiei, existând deja o interconexiune de gaz între cele două țări. Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin încă din Rusia.
UE și țările sale membre trebuie să continue să dezvolte noi inițiative și să lucreze cu partenerii regionali. În timp ce Statele Unite au reușit să contribuie la reducerea decalajului după invadarea Ucrainei, tensiunile dintre UE și SUA sunt în creștere, deoarece președintele Trump amenință că va percepe tarife dacă UE nu este de acord să cumpere mai mult petrol și gaze americane. În același timp, se pare că au început discuții secrete pentru a reînvia Nordstream 2.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
Bruxelles-ul trebuie să recurgă la o echilibristică geopolitică în ceea ce privește zăcământul de gaze Neptun Deep. Pe de o parte, acest zăcământ oferă un mijloc de promovare a securității energetice europene, reducând exporturile din Rusia. Pe de altă parte, lansarea în proiecte care urmăresc în mod conștient reducerea consumului european de energie americană riscă să amplifice rupturile între cele două țărmuri ale Atlanticului. Chiar dacă Washingtonul face eforturi pentru o „resetare” ruso-americană, în timp ce Moscova bombardează orașele ucrainene la câteva ore după apelul telefonic Trump-Putin, experții cred că Rusia va rămâne un loc cu risc ridicat/recompensă scăzută pentru a investi în viitorul apropiat.
