Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA la UE, dar și la București, susține că cea mai bună strategie a blocului comunitar este să rămână ferm împotriva Rusiei, dar să apeleze și la preocupările comune de securitate ale lui Donald Trump.
Pentru mulți europeni, revenirea unei Case Albe mai tranzacționale, în urmă cu nouă luni, a readus întrebări familiare despre alianțele transatlantice și viitorul unității occidentale. Veteranul diplomat Mark Gitenstein, care până la începutul acestui an a fost ambasadorul SUA la UE, crede că răspunsul nu stă în confruntare, ci într-o strategie diplomatică de continuitate.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
ntr-un interviu pentru Kyiv Post, cel care i-a fost multă vreme consilier fostului președinte Joe Biden a spus că Europa trebuie să mențină dialogul cu administrația Trump, chiar dacă Washingtonul își schimbă tacticile, mai ales pe teme sensibile precum Ucraina, Rusia și în ceea ce privește sancțiunile.
Dezbaterea despre sancțiuni
Sancțiunile au fost mult timp o piesă centrală a politicii externe occidentale, dar aplicarea lor nu a fost lipsită de fricțiuni.
Pe fondul perspectivei unei abordări mai unilateraliste din partea SUA, fostul ambasador Gitenstein propune o strategie clară prin care Bruxelles-ul să-și exercite influența.
În privința abordării „voi mai întâi”, a lui Trump, unde SUA par să ceară UE să acționeze înaintea Washingtonului, Gitenstein a evitat să speculeze asupra motivațiilor Casei Albe, dar a văzut un rol legitim pentru o abordare cooperantă.
El a menționat trei țări cheie care „încep să se organizeze”: Turcia, Slovacia și Ungaria. „Turcia în cadrul NATO și Slovacia și Ungaria în cadrul Uniunii Europene, toate trei sunt state ale căror lideri au relații foarte bune cu Donald Trump”, a subliniat el.
„Poate că Donald Trump ar putea ridica telefonul să îi sune pe acești trei lideri, și asta ar fi de ajutor.”
Gitenstein a susținut obiectivul unei poziții europene mai ferme privind energia rusească. „Ar fi bine dacă toate cele trei țări – Slovacia, Turcia și Ungaria – ar sprijini poziția SUA și a UE, care este să oprească toate vânzările de energie din Rusia. Cred că ar avea un impact major asupra efortului de război, pentru că de acolo vin o mare parte din banii Rusiei pentru mașina de război”, a explicat el.
Totuși, a indicat și un obstacol instituțional semnificativ: în prezent, o singură țară membră poate bloca o decizie privind sancțiunile, întrucât acestea necesită „consens unanim”.
El a pledat pentru o schimbare structurală importantă în procesul decizional al UE: „Ceva ce UE ar trebui să ia în considerare pe termen lung este schimbarea tratatelor, astfel încât aceasta să devină o zonă de politică unde unanimitatea să nu mai fie necesară, iar majoritățile calificate să poată decide în privința sancțiunilor.”
„Ar fi o reformă majoră ce ar trebui luată în calcul. Știu că e greu de realizat, dar probabil că trebuie făcută”, a adăugat el.
Strategia de angajament
Această abordare pragmatică a relațiilor SUA-UE s-a reflectat și în evaluarea sa mai amplă asupra administrației actuale.
Înaintea unei reuniuni a liderilor globali la New York săptămâna viitoare, Gitenstein a recomandat UE să continue o strategie pe care a numit-o „foarte inteligentă și, cred eu, foarte eficientă.”
El consideră că terenul comun se află în recunoașterea aceluiași rival strategic. Despre Trump, a spus: „Înțeleg că el a recunoscut ceea ce Biden și Obama înaintea lui au recunoscut, și anume că Republica Populară Chineză este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a Occidentului acum.”
Fostul ambasador a afirmat că cea mai importantă sarcină pentru Europa și SUA este să „cadă de acord asupra modului în care folosesc instrumentele economice de putere. În special, 40% din PIB-ul mondial, pe care îl controlează, pentru a gestiona această relație.”
El a adăugat că unitatea ar fi cel mai bine demonstrată printr-un front comun în materie de comerț și securitate. „Cel mai bun mod de a face asta este să fim pe aceeași linie în privința sancțiunilor, a Ucrainei, a amenințărilor generate de eforturile mercantiliste ale Chinei de a manipula atât economiile, cât și democrațiile noastre.”
„Cred că ceea ce încearcă să facă acum, atât pe partea de comerț, cât și pe Ucraina, este foarte inteligent și trebuie să continue la fel, să continue să discute cu Donald Trump și să-l aducă pe aceeași linie”, a spus el.
Noul câmp de luptă: dronele și dezinformarea
Întrebat despre recentele incursiuni cu drone în apropierea teritoriului României, Gitenstein – care a fost ambasador al SUA la București între 2009 și 2012 – a spus, bazându-se pe „intuiție”, că acestea au fost „deliberate” și a ridicat două preocupări majore.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Prima ține de decalajul tehnologic în răspunsul militar. „Pare, dintr-un punct de vedere laic, puțin ridicol ca singura modalitate de a face față dronelor să fie mobilizarea F-16 sau F-35… Este cam ridicol. Avem clar nevoie de tehnologie.”
A doua, „la fel de importantă”, este folosirea strategică a rețelelor sociale pentru dezinformare. El a evidențiat ceea ce a numit o încercare reușită a Rusiei de a „convinge polonezii că aceste drone veneau din Ucraina”, considerând-o „o lecție importantă” pentru întregul bloc.
El a spus că Executivul european are „o responsabilitate specială” de a „aplica Legea serviciilor digitale pentru a cere platformelor media să fie mai transparente în privința modului în care sunt folosite sistemele și platformele lor.”
Gitenstein a încheiat cu un avertisment dur: „Dacă nu știm care este adevărul în materie de securitate națională, nu putem apăra niciodată în mod adecvat NATO sau Europa.”
Protejarea alegerilor democratice
Această atenție pentru frontul digital s-a regăsit și în recomandările sale pentru viitoarele alegeri din Republica Moldova, unde a spus că Occidentul trebuie să „susțină democrația și statul de drept.”
Gitenstein a adăugat că UE trebuie să „insiste ca prevederile Legii serviciilor digitale să fie aplicate, astfel încât să putem ști dacă există manipulare media de origine militară străină.”
În final, a subliniat că „decizia aparține poporului moldovean”, dar a insistat asupra garantării faptului că „adevărații moldoveni” participă la dezbatere, „și nu o grămadă de boți care lucrează pe o fermă undeva în adâncurile Rusiei.”
