Circa 200.000 de manifestanți au protestat miercuri în Franța împotriva politicii de austeritate, conform estimărilor ministerului de interne; aproximativ 540 dintre ei au fost arestați, în timp ce noul premier Sebastien Lecornu a depus jurământul, relatează dpa.
Lecornu, care a preluat mandatul de la demisionarul Francois Bayrou, a cerut o schimbare în politică, avertizând că trebuie să urmeze ”rupturi nu doar de formă, nu doar de metodă, ci și de conținut”.

Fostul prim-ministru Bayrou a pierdut un vot de încredere în parlament cu proiectul unui buget de austeritate. A rămas însă nemulțumirea populară față de președintele Emmanuel Macron – un resentiment care a produs un val de demonstrații, degenerate în violențe în mai multe localități, sub sloganul ”Să blocăm tot”.
Originea acestei mișcări descentralizate nu este clară, dar partidele de extremă stânga s-au raliat împotrivirii la austeritate, la fel ca unele sindicate și susținători ai ”vestelor galbene” care au zguduit Franța cu protestele lor în 2018.
Sindicatul CGT a apreciat că la manifestațiile de miercuri au participat circa un sfert de milion de francezi, mai mulți decât au afirmat oficialitățile.

Mișcările de stradă s-au amplificat pe tot parcursul zilei; au participat mulți activiști radicali. S-au aprins focuri pe străzi și a fost ”perturbată ordinea publică”, a comunicat miercuri seara ministerul de interne. Instituția a precizat că au fost răniți 23 de membri ai forțelor de ordine și au fost reținuți peste 540 de demonstranți, dintre care 211 la Paris.
În capitală, protestatarii au luat cu asalt Gara de Nord; s-a aprins fațada unei clădiri; un mare centru comercial a fost închis din cauza atmosferei tensionate.
În înregistrări video se pot vedea ciocniri violente. La Marsilia, Lyon, Bordeaux și Toulouse, s-au înălțat baricade la licee, în depouri de autobuze sau pe străzi. La Nantes, în vest, și la Rennes, în nord-vest, ca și la Paris, au fost atacate forțele de ordine.
Ministrul de interne Bruno Retailleau a susținut că mișcarea nu este o inițiativă cetățenească și a fost preluată de extremiști de stânga.

Tensiunile din Franța au crescut după ce Macron a convocat anul trecut alegeri anticipate și nu a reușit să elimine pericolul unei urgențe bugetare. Lecornu, al cincilea prim-ministru din ultimii doi ani, fost ministru al apărării și aliat apropiat al președintelui, a anunțat că dorește să se întâlnească în următoarele zile cu reprezentanți ai partidelor și sindicatelor în încercarea de a găsi o majoritate în Adunarea Națională – parlamentul divizat între ”macroniștii” de centru, extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen și formațiunile de extremă stângă.
Noul șef al guvernului le-a promis francezilor că ”vom reuși” și că ”nu este un drum imposibil”, însă comentariile lui au fost scurte, în contextul protestelor de stradă. El a recunoscut că ”această instabilitate și criza politică și parlamentară cer modestie și sobrietate” și că este nevoie de o punte peste prăpastia dintre așteptările cetățenilor și situația politică












