NATO a scurtat summitul de la Haga, din 24-25 iunie, la o singură sesiune de lucru, pentru a preveni o plecare prematură a lui Donald Trump, potrivit Financial Times.
În această formulă, discuţiile ar urma să dureze două ore şi jumătate, potrivit cotidianului financiar britanic.
Principalele teme de discuție la summitul NATO
Liderii alianţei militare transatlantice se vor reuni miercuri la Haga, în contextul incertitudinii cu privire la sprijinul continuu al Washingtonului pentru apărarea Europei, după ce Trump a ameninţat că va înceta să-i mai protejeze pe aliaţii care nu se angajează să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare.
NATO şi-a redus planurile pentru eveniment – care iniţial trebuia să se desfăşoare pe parcursul a trei zile – la o singură sesiune de lucru de două ore şi jumătate în care cei 32 de lideri îşi vor lua angajamente cu privire la cheltuieli.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a primit un sprijin larg pentru propunerea sa de a creşte cheltuielile militare de bază la 3,5% din PIB până în 2030, însoţite de investiţii de 1,5% în domenii conexe securităţii, precum drumuri, poduri şi securitate cibernetică. Însă Spania şi alţi câţiva membri încă nu şi-au asumat acest angajament, au declarat oficialii citaţi de Financial Times.
Marţi seara va avea loc şi o cină informală a liderilor, găzduită de regele şi regina Ţărilor de Jos.
„Ideea este să fie (o reuniune) cât mai restrânsă şi cât mai concentrată posibil”, a declarat unul dintre oficiali. „Cu cât mai puţine posibilităţi de perturbare”, a adăugat el.
„S-a trecut de la două zile la o reuniune de două ore, aşa că ar trebui să fie fezabil şi sper că va funcţiona”, a comentat Claudia Major, vicepreşedinte senior al German Marshall Fund, joi, la un eveniment FT Live din Berlin. „Dar am renunţat să mai încerc să fac previziuni în privinţa lui Trump”, a admis ea.
Trump a părăsit summitul G7
Trump a părăsit summitul G7 din Canada luni seara, lipsind de la a doua zi a evenimentului, care includea discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
El a susţinut că trebuie să se întoarcă la Washington pentru a se ocupa de conflictul dintre Israel şi Iran. Însă persoane familiarizate cu discuţiile au afirmat că decizia sa de a pleca s-a datorat în parte iritării faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a făcut escală în Groenlanda şi s-a opus planurilor lui Trump de a prelua controlul asupra insulei, precum şi lipsei de interes a preşedintelui american pentru întâlnirea cu liderul ucrainean.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Zelenski a fost invitat la Haga şi va participa la cina de marţi seară.
În ceea ce priveşte angajamentul de cheltuieli de 5%, Spania a rămas ultima ţară care s-a opus, au declarat pentru FT două persoane familiarizate cu discuţiile. Câteva alte ţări susţin, de asemenea, Madridul în opoziţia faţă de angajament, în ciuda presiunilor intense din partea altor capitale pentru a-l calma pe Trump şi a asigura un summit fără incidente. Un oficial al guvernului spaniol a declarat că alte ţări împărtăşesc în privat îngrijorările şi îndoielile Spaniei cu privire la credibilitatea obiectivului de 5%. La Madrid există îngrijorări că o astfel de creştere bruscă a cheltuielilor pentru apărare va pune în pericol capacitatea Spaniei de a menţine cheltuielile pentru protecţia socială.
