Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani şi şi-a pus amprenta asupra datelor seismice de pe toată planeta, conform cercetărilor conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi, de la Centrul de Geoştiinţe din Barcelona al Consiliului Naţional de Cercetare din Spania (CSIC), transmite joi agenția de știri EFE, citată de Agerpres.
Între 10 şi 13 mai anul trecut, undele solare au ajuns pe Pământ şi au declanşat o furtună geomagnetică de intensitate G5, cel mai înalt nivel, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Aceste evenimente, pe lângă faptul că provoacă apariţia aurorelor boreale, pot perturba reţelele electrice, sateliţii, sistemele de navigaţie şi pot afecta animalele migratoare.
Studiul a arătat că în timpul acelui episod semnalele magnetice au fost „înregistrate clar într-un interval de peste 55 de ore”, a anunţat joi CSIC.
În acest sens, cercetarea, publicată în jurnalul Scientific Reports, dezvăluie că a fost una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice înregistrate vreodată de seismometre.
„Măsurătorile multora dintre seismometrele de bandă largă distribuite în întreaga lume au fost afectate de interferenţa cauzată de această mare furtună solară”, a spus Diaz.
Studiul analizează modul în care curenţii electrici generaţi de modificările câmpului magnetic influenţează senzorii seismici.
Aceste semnale sunt detectate la frecvenţe sub 10 mHz, fiind mai clare între 1,5 şi 5 mHz, în cadrul aşa-numitelor pulsaţii magnetice Pc5.
Utilizarea seismometrelor pentru furtunile solare
Deşi magnetometrele sunt instrumentele tradiţionale pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, lucrările lui Diaz evidenţiază potenţialul seismometrelor în bandă largă de a le completa rezultatele.
Datorită distribuţiei lor globale, aceste dispozitive oferă o acoperire mult mai extinsă, oferind urme detaliate care ajută la o mai bună înţelegere a diferitelor faze ale acestor evenimente.
Spre exemplu, în timpul furtunii din luna mai anul trecut, peste 300 de urme seismice au fost identificate în Europa, comparativ cu 30 de magnetograme.
Pentru această analiză, echipa lui Diaz a utilizat date seismice obţinute prin platformele EIDA-EPOS (Infrastructura Europeană Integrată de Date – Sistemul European de Observare a Plăcilor Tectonice) şi FDSN (Federaţia Internaţională a Reţelelor Seismografelor Digitale), ceea ce le-a permis să identifice tipare în semnalele magnetice detectate de seismometrele europene şi de principalele reţele seismice din lume.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Această abordare deschide noi căi pentru explorarea impactului vremii spaţiale, arătând modul în care semnalele seismice pot furniza informaţii complementare asupra acestor fenomene.
„Deşi nu înlocuiesc complet înregistrările obţinute de magnetometre, semnalele seismice pot ajuta la o mai bună înţelegere a evoluţiei temporale a furtunilor solare”, având în vedere că numărul seismometrelor aflate în funcţiune la nivel mondial este semnificativ mai mare comparativ cu cel al magnetometrelor, a subliniat cercetătorul.
Astfel de descoperiri ar putea transforma monitorizarea furtunilor solare, consolidând rolul seismometrelor ca instrumente cheie în observarea spaţiului şi a efectelor acestuia asupra planetei.
