Pentru mulți dintre cei care l-au cunoscut pe Volodimir Zelenski abia după invazia pe scară largă a Rusiei, din 24 februarie 2022, decizia sa recentă de a slăbi independența agențiilor anticorupție din Ucraina a fost derutantă.
Președintele devenise un erou internațional după ce a refuzat evacuarea din fața trupelor ruse și a mobilizat sprijin global prin discursurile sale zilnice, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Acum însă, acțiunile sale par să submineze instituțiile care protejează democrația ucraineană.
Adoptarea rapidă a unei legi care slăbește independența Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Procuraturii Speciale Anticorupție (SAPO) – instituții create după Revoluția EuroMaidan – a stârnit un val de critici interne și internaționale.
Deși legea a fost ulterior modificată în urma reacțiilor negative, mulți și-au pus întrebări despre intențiile reale ale administrației Zelenski.
Puterea concentrată în jurul unui cerc restrâns
După peste trei ani de război, echipa lui Zelenski controlează tot mai strâns statul, iar unii observatori consideră că acest grup a ajuns să creadă că doar el are dreptul de a decide în Ucraina.
„Nu mai fac diferența între interesul lor și interesul național”, a declarat un oficial de rang înalt pentru Kyiv Independent. „E un fel de ‘Ucraina suntem noi’.”
Zelenski se apără: Rusia e inamicul, nu NABU
Pe 24 iulie, Zelenski a recunoscut că „ar fi trebuit să existe un dialog” privind modificările aduse NABU și SAPO, dar a susținut că acestea erau necesare în contextul războiului, invocând influența rusă drept justificare.
Explicația a fost rapid contestată, mai ales că investigațiile NABU vizau figuri apropiate de președinte, precum fostul vicepremier Oleksiy Cernyshov și fostul partener de afaceri Timur Mindich.
O mișcare pentru protejarea anturajului prezidențial?
Analiștii politici ucraineni susțin că scopul real era controlul asupra NABU, pentru a preveni investigații incomode.
Mykola Davydiuk crede că Zelenski a vrut să testeze limitele societății în fața unui posibil abuz de putere. „Dar pentru ce să devii mai puternic? Ca să învingi Rusia ai nevoie de democrație și anticorupție, nu de autocrație”, spune el.
Lupta împotriva corupției a fost un pilon al campaniei lui Zelenski din 2019. A cerut cetățenilor să semnaleze mita și a dat termene stricte agențiilor anticorupție.
În timp, însă, administrația sa a început să tergiverseze numirile-cheie și să fie acuzată de intervenții în dosare sensibile.
Calcul politic greșit sau oportunism?
Unii analiști cred că Zelenski a fost încurajat de lipsa de reacție din partea SUA și a liderilor europeni, concentrați pe alte priorități.
Potrivit unor oficiali, echipa prezidențială a considerat că poate profita de contextul politic internațional pentru a-și impune voința fără consecințe.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Controversata decizie a fost urmată de proteste la Kiev și critici din partea societății civile și a partenerilor occidentali. Președinția a retras proiectul inițial și a propus o variantă modificată, care să păstreze independența instituțională și să atenueze îngrijorările privind infiltrarea rusă.
Cei intervievați de Kyiv Independent nu îl acuză direct pe Zelenski de corupție, ci de o greșeală politică, amplificată de un anturaj care se consideră singurul capabil să conducă țara.
Mulți parlamentari care au votat legea aveau, de altfel, dosare deschise la NABU.
„Nu poți măsura statul printr-o singură persoană”, afirmă Davydiuk. „Tinerii care protestează și apără valorile democratice nu sunt corupți. Ei vor să construiască un stat curat, european. Ei sunt chipul real al Ucrainei – nu Zelenski.”
