Găgăuzia: declarații secesioniste, mașina de propagandă pro-Kremlin și protestul sărăciei
Vizita președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Comrat a fost un nou prilej pentru organizarea unor proteste năimite de către persoane asociate oligarhului fugar Ilan Șor și actualei guvernatoare a Găgăuziei, Evghenia Guțul, devenită o răsfățată a uriașei mașini de propagandă din Federația Rusă.
UTA Găgăuzia riscă să devină o regiune unde oficialii de la Chișinău nu mai pot călători decât cu asigurarea unui dispozitiv de securitate impresionant, pe fondul tacticilor de răzvoi hibrid implementate de forțele politice pro-ruse din regiune. Hărțuirea oficialilor de la Chișinău a devenit un mod de operare repetat al acestor medii finanțate din fonduri ilegale, mod de operare care riscă să se extindă și în alte regiuni ale țării, mai ales cele unde există minorități etnice, devenind o adevărată amenințare la adresa securității naționale a R. Moldova, potrivit deschide.md.
Citește și : Liderul de onoare al democraților atenționează despre „sfârșitul” PSDE
Câteva sute de persoane, în mare parte bătrîni, au fost folosiți drept carne de tun de către vajnicii argați ai oligarhului Ilan Șor pentru a străpunge cordoanele de poliție. Aceste scene aduc aminte de perioada 2013-2014 din Crimeea și Donbas, când serviciile federale de securitate ruse au organizat acțiuni similare, folosind persoane din categorii vulnerabile, pentru a forța o reacție dură a forțelor de ordine.
Susținute de elemente din lumea criminală, Federația Rusă a anexat ilegal largi regiuni din Ucraina, încălcând legislația internațională și drepturile omului.
Vedem repetarea acestui scenariu pe fondul recentelor amenințări ale Evgheniei Guțul privind declararea independenței de către UTA Găgăuzia pe fondul consolidării relațiilor dintre R. Moldova și România, și respectiv R. Moldova și Uniunea Europeană.
„Dacă actualele autorităţi moldoveneşti optează pentru unificare (cu România), regiunea autonomă Găgăuzia nu va rămâne tăcută (…) Orice iniţiativă de unificare va presupune demararea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei şi revenirea la republica independentă Găgăuzia”, a scris Guţul pe canalul său Telegram, declarația sa fiind tirajată de mass-media de limbă rusă.
Ea a reacţionat bolnăvicios la un mesaj al prim-ministrului român Marcel Ciolacu transmis cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România. În acest mesaj, Ciolacu a calificat Ziua Unirii Basarabiei cu România drept „o sărbătoare de suflet a românilor de pe ambele maluri ale Prutului (…) în care marcăm actul istoric de la 27 martie 1918, prin care se împlinea voinţa românilor basarabeni de a reveni la patria mamă după un veac de ocupaţie ţaristă”.
Guţul a criticat dur declaraţia premierului român, afirmând că acesta „uită că în ţara noastră trăiesc şi moldoveni, ruşi, găgăuzi, bulgari şi alte zeci de naţionalităţi”.
„Pentru marea majoritate a locuitorilor ţării noastre există o singură patrie, Moldova. Este casa noastră comună, în care reuşim să stabilim relaţii interetnice armonioase şi concordie civilă”, a adăugat ea.
Prin negarea identității românești a majorității populației din R. Moldova, başcana Găgăuziei se încadrează perfect în mașina de propagandă pro-Kremlin.
Ea se aşteaptă la „respectul corespunzător pentru statul moldovenesc şi pentru statutul juridic special al Găgăuziei”, roțăindu-se geopolitic la un stat membru NATO și Uniunea Europeană.
„Nu degeaba Găgăuzia este numită ancora independenţei Moldovei. Suntem adevăraţi patrioţi ai Moldovei şi vom continua să-i apărăm suveranitatea”, a mai declarat ea.
Se vede cu ochiul liber că orice demers de declarare a unui stat independent găgăuz nu va avea nicio șansă de reușită. Comunitatea internațională nu va accepta o astfel de evoluție, iar din punct de vedere economic, regiune nu poate supraviețui fără relații economice cu Uniunea Europeană ori Ucraina. O astfel de decizie ar condamna poporul găgăuz la dispariție.
Guţul, fostă membră a partidului prorus Şor, interzis în Republica Moldova, a obţinut 52,34% din voturi în turul doi al alegerilor pentru funcţia de başcan, adică şeful executiv al regiunii Găgăuzia, desfăşurate anul trecut.
Găgăuzii, de origine turcică şi de credinţă ortodoxă, au devenit o masă de manevră în mâna strategilor de la Moscova, fiind folosiți drept berbece geopolitic pentru a submina autoritățile constutuționale ale R. Moldova din interior.
Un alt recent exemplu în acest sens este semnarea, pe 9 aprilie, de către Evghenia Guțul a unui acord „de cooperare și sprijin” cu „Promsviazibank” la Moscova. După cum a afirmat Guțul, datorită băncii rusești, pensionarii și bugetarii din autonomie „vor putea primi finanțare suplimentară” „de la partenerii noștri”.
„Promsviazibank” este deținută de statul rus din 2018. Acționarul său este Federația Rusă reprezentată de Agenția Federală de Administrare a Proprietății (100%). Potrivit Forbes, de la sfârșitul anului 2019, „Promsviazibank” a fost oficial banca de sprijin a complexului militar-industrial. De la începutul războiului din Ucraina, „Promsviazibank” se află sub sancțiuni din partea Statelor Unite, a Uniunii Europene a Marii Britanii, dar și a altor state.
Sistemul de plată „Mir” este un sistem de plată rus creat în 2015. A devenit cel mai popular din Rusia după ce sistemele de plată Visa și Mastercard au părăsit Rusia din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Conform unor investigații publicate de mass-media, sistemul de plăți Mir funcționa în unele țări post-sovietice: Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan și Turcia. Cu toate acestea, treptat aceste țări au renunțat la sistemul Mir, de frica unor sancțiuni din partea Statelor Unite.
Citește și : Grosu anunță o nouă inițiativă legislativă după ultima decizie a CC
Acum „Mir” operează fără restricții, pe lângă Rusia, în Belarus. Puteți retrage bani și plăti pentru bunuri în regiunile separatiste Abhazia, Oseția de Sud ori Transnistria, dar și Tadjikistan, Cuba, Vietnam și Laos.
Aceste promisiuni goale din partea tandemului Șor-Guțul, finanțat copios din resurse ilegale, nu fac decât să sublinieze agresivitatea propagandei ruse îndreptate împotriva populației majoritar românești din R. Moldova, dar și a minorităților naționale.
