Gazoductul Arad-Szeged, care face legătura între sistemele gaziere din România și Ungaria, este plin la capacitatea sa maximă.
7,2 milioane de metri cubi de gaz trec de la noi în Ungaria, însă acest flux reprezintă doar un tranzit pe care noi, prin Transgaz, îl asigurăm pentru unguri, care își aduc prin România (și prin Serbia) gazul pe care îl cumpără de la ruși, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
O parte din acest gaz ar putea fi și turcesc, pentru că între Budapesta și Ankara s-a semnat, anul trecut, un acord de import prin care ungurii achiziționează anual peste 300 de milioane de metri cubi de gaz turcesc.
Însă, fără nicio discuție, cea mai mare parte a gazului de tranzit de la noi este gaz rusesc, pe care Gazprom îl trimite în Turcia, de unde capătă „timbru” european (nu UE, doar european) – și pleacă mai departe către sudul și centrul continentului, pe ruta Bulgaria, România sau Serbia, apoi Ungaria. Și slovacii aduc gaze rusești pe aceeași rută turco-bulgară, însă pe bifurcația sârbă.
Ungaria cumpără anual aproape 7 miliarde de metri cubi de gaz din Rusia, din care circa 2,5 miliarde trec pe la noi, Transgaz beneficiind de acest lucru din practicarea tarifelor de tranzit. Până la 1 ianuarie 2025, parte din acest gaz putea veni prin Ucraina, dar ulterior acestei date această rută a fost abandonată pentru că ucrainenii au renunțat la contractul multianual de tranzit cu Gazprom.
În condițiile dependenței economiei Ungariei de gazul rusesc, nu este de mirare că Ungaria, dar și Slovacia, continuă să importe de la Gazprom, pe ruta turcească, în ciuda sancțiunilor europene și americane pe importul de gaz din Rusia.
În marja conferinței ONU din New York de alaltăieri, Donald Trump a cerut Europei să oprească importurile de petrol rusesc. Ministrul de Externe al Ungariei Péter Szijjártó a spus că Ungaria nu poate face acest lucru, nici la petrol și nici la gaz.
„Nu putem asigura aprovizionarea sigură (cu produse energetice) a țării noastre fără surse rusești de petrol sau gaze”, adăugând că „înțelege” abordarea lui Trump.
„Pentru noi, aprovizionarea cu energie este o chestiune pur fizică”, a spus el. „Poate fi frumos să visăm să cumpărăm petrol și gaze de undeva (în afară de Rusia), dar putem cumpăra doar de unde avem infrastructură”, a adăugat oficialul.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Declarațiile lui Szijjártó au venit după ce Trump a condiționat noile sancțiuni împotriva Rusiei de deconectarea NATO de la aprovizionarea cu energie din Rusia.
România nu asigură tranzit de gaze doar pentru Ungaria ci și (deși mult mai puțin) pentru Republica Moldova și, sporadic (și doar cantități infime), pentru Ucraina. Tot acest tranzit se face tot via Bulgaria, prin punctul de intrare Negru Vodă și, foarte rar, prin punctul de intrare Giurgiu. Ucraina, atunci când aduce pe la noi gaze, le cumpără din Grecia, unde GNL-ul descărcat de pe metaniere este regazeificat și împins pe conducte până aici.
