Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi vede amplele proiecte pentru refondarea Uniunii Europene (UE) tot mai mult zădărnicite de blocaje cu Germania condusă de cancelarul Angela Merkel, fie că este vorba de apărarea comună sau de zona euro, comentează miercuri AFP, potrivit agerpres.
La aproape un an de la alegerea sa ca şef al statului francez pe baza unui credo foarte proeuropean, urmat de proclamări de o parte şi de cealaltă a Rinului cu privire la necesitatea unui reviriment al UE după Brexit, a venit şi timpul figurilor posace.
Citeşte şi: Poliţia germană ‘ia la puricat’ mafia thailandeză. Operaţiune de amploare pentru combaterea prostituţiei
„Aceasta se anunţă a fi foarte laborios şi ar trebui, în opinia mea, să ducă doar la mici reforme”, a declarat pentru AFP Stefani Weiss, analist al Fundaţiei germane Bertelsmann. Publicaţia Der Spiegel merge şi mai departe: „Iniţiativa europeană a preşedintelui francez este moartă şi îngropată după numai şapte luni”.
Venirea la Berlin, joi, a preşedintelui Macron, în urma discursului său din Parlamentul European, va fi o ocazie pentru a constata profunzimea breşei. Iar acest lucru vizează în primul rând proiectul privind întărirea Europei Apărării.
Într-o măsură mai mare decât marile discursuri, loviturile din Siria au servit drept revelator. În cadrul UE, doar Franţa şi Marea Britanie – ultima ţară pregătindu-se să părăsească blocul – s-au asociat cu SUA pentru bombardamente. Germania a refuzat iniţial orice participare, exprimându-şi însă susţinerea pentru operaţiune.
Această poziţie a Angelei Merkel, chiar dacă se explică prin stricte constrângeri ale parlamentului german şi prin pacifismul profund ancorat în opinia publică, nu stârneşte mai puţine dezbateri. La fel ca în 2011, Germania s-a abţinut în timpul unui vot în Consiliul de Securitate al ONU ce autoriza folosirea forţei pentru apărarea civililor în Libia.
„Atunci când oamenii sunt masacraţi, trebuie la un moment dat să treci la ofensivă”, a criticat un fost ministru german al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg. El denunţă în cotidianul Bild „cuvintele găunoase” ale guvernului german care repetă că vrea să-şi asume mai multe responsabilităţi pe plan internaţional, dar „le lasă altora munca murdară”.
Citeşte şi: Primul succes al lui Mike Pompeo. Noul ‘cârmaci’ al diplomaţiei americane s-a întâlnit cu Kim Jong Un (WP)
Potrivit cotidianului Die Welt, „Macron apelează la Trump în conflictul din Siria, nu la Merkel”, care cu toate acestea a clamat cu puţin timp în urmă necesitatea ca Europa să conteze pe sine în faţa izolaţionismului american.
În Germania, problema recurgerii la forţa militară rămâne un subiect tabu, în pofida misiunilor comune cu Franţa în teatre de operaţiuni periculoase precum Mali. De altfel, chiar dacă Germania ar dori, starea proastă a echipamentelor sale militare din cauza investiţiilor insuficiente limitează oricum mijloacele sale de acţiune. De acest lucru Parisul se plânge în privat.
„Germania este prinsă între lipsa de voinţă şi capacitatea de acţiona” şi, în problema Siriei, „a arătat că nu poate pretinde la un statut de putere dominantă în Europa”, apreciază Thomas Jaeger, profesor de relaţii internaţionale la Koln.
Citeşte şi: Preşedintele Iranului vorbeşte despre relaţiile cu ţările din Orientul Mijlociu
Celălalt mare proiect al lui Emmanuel Macron, reforma zonei euro, prin crearea unui buget autonom pentru stimularea investiţiilor sau a unui portofoliu comun al finanţelor prin desemnarea unui ministru unic, nu stă nici el mai bine. Noul guvern german, foarte fragil politic şi din start puţin înclinat să-şi schimbe opinia, afişează un scepticism în creştere. El îşi menţine aversiunea tradiţională faţă de ideea că Germania să trebuiască să plătească pentru alţii.
Partidul conservator al Angelei Merkel şi-a exprimat în această săptămână opinia nefavorabilă pe care o are despre proiectele preşedintelui francez şi a pus condiţii stricte celui care vizează să creeze un Fond Monetar European. „Nu văd de ce aş face din fericirea lui Macron centrul programului meu politic”, a ironizat marţi un reprezentant al grupului parlamentar conservator, Alexander Dobrindt.
„Oare se sare în sus de bucurie la Berlin când se spune ‘Un buget al zonei euro’? În mod sigur, nu”, recunoaşte şi un înalt responsabil francez, citat de AFP fără a i se dezvălui numele.
