Grecia este pe cale să devină primul stat membru al Uniunii Europene care legalizează o zi de muncă de până la 13 ore în sectorul privat, într-o mișcare pe care guvernul de centru-dreapta o descrie drept un pas către „una dintre cele mai flexibile piețe ale muncii din Europa”.
Parlamentul elen urmează să voteze controversatul proiect de lege, în ciuda protestelor naționale și a unei greve generale declanșate de sindicate și partidele de opoziție. Legea este așteptată să treacă fără dificultăți, grație majorității deținute de partidul de guvernământ Noua Democrație, scrie Politico, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit noilor reguli, aplicabile din iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele servicii vor putea lucra șase zile pe săptămână, iar a șasea zi va fi plătită cu un bonus de 40%. Totodată, salariații vor putea lucra până la 13 ore pe zi, însă doar pentru maximum 37,5 zile pe an, fără a depăși 48 de ore săptămânal, calculate pe o medie de patru luni.
Guvernul argumentează că măsura este necesară pentru a răspunde crizei demografice și lipsei de forță de muncă calificate. „Expresia ‘zi de 13 ore’ dă impresia că vom lucra toți 13 ore în fiecare zi, tot anul. Nu este adevărat”, a explicat ministrul Muncii, Niki Kerameus, la postul Skai TV. Ea a subliniat că prelungirea programului este „voluntară” și că angajații „nu pot fi concediați” dacă refuză.
Sindicatele resping însă aceste argumente, acuzând guvernul că elimină practic ziua de lucru de opt ore și consolidează abuzurile patronale într-o țară unde controalele la locul de muncă sunt rare. Federația funcționarilor publici ADEDY a denunțat „distrugerea oricărei idei de viață de familie și socială” și „legalizarea supraexploatării”.
Legea mai prevede posibilitatea de a fragmenta concediul anual în mai mult de două perioade, de a introduce contracte de două zile și angajări rapide prin aplicații mobile, măsuri menite – potrivit executivului – să acopere „nevoile urgente ale companiilor”.
Pe fondul acestor reforme, Grecia se confruntă cu o puternică tensiune socială. Țara a fost paralizată marți de o a doua grevă generală în mai puțin de o lună, transportul public și serviciile administrative fiind complet oprite.
Deși economia elenă și-a revenit după criza financiară din 2009, iar șomajul a scăzut la 8,1% în august 2024 (cel mai redus nivel din ultimii 17 ani), salariile rămân printre cele mai mici din UE. Mulți greci au două locuri de muncă pentru a face față costului ridicat al vieții, iar aproape jumătate dintre gospodării nu își pot acoperi cheltuielile de bază, potrivit unui raport al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Datele Eurostat arată că unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană. În 2023, Grecia s-a situat pe locul cinci la nivel mondial în privința numărului anual de ore lucrate, conform OECD.
Criticii proiectului, precum deputatul socialist Dimitrios Mantzos, acuză guvernul că „dereglementează relațiile de muncă, amplifică insecuritatea profesională și distruge echilibrul dintre viața personală și cea profesională”.
În ciuda protestelor, executivul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis pare hotărât să meargă înainte cu planul său de a transforma Grecia într-un model de „flexibilitate economică” în Uniunea Europeană.
