Grecia vrea să impună muzica națională în detrimentul celei străine. Reacții dure la proiectul de lege al Guvernului elen
Muzică grecească ar urma să fie auzită în holurile hotelurilor, în lifturi, în cazinouri, dar și în centre comerciale, conform unui proiect de lege al Guvernului elen, relatează The Guardian.
În condițiile în care țara se pregătește din nou pentru un număr record de turiști, guvernul de centru-dreapta a decis că este timpul să ia măsuri. Conform unui proiect de lege supus deja consultării publice, peste 45% din muzica ascultată la radioul local sau în spațiile publice va trebui să fie grecească, a declarat ministrul culturii de la Atena, Lina Mendoni, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Un al nouălea suspect în atentatul de la Moscova a fost arestat în Rusia
„Într-un mediu globalizat, muzica în limba engleză aproape că ne-a fost impusă”, a afirmat ea în apărarea proiectului de lege. „Difuzarea muzicii în limba greacă este limitată. Statisticile arată că muzica grecească reprezintă 30% din ceea ce se ascultă; 70% este muzică străină. Noi … avem datoria, conform Constituției, de a proteja arta”.
În schimbul promovării mai multor melodii grecești, posturile de radio, a subliniat ea, vor avea mai mult timp pentru a difuza reclame. „Nu vor pierde nimic. Oferim avantaje”, a ținut să precizeze Mendoni.
Întocmită în spiritul nu doar al promovării și protejării muzicii autohtone, ci și al asigurării „răspândirii limbii grecești”, legea va fi și mai draconică în cazul filmelor și al conținutului audiovizual finanțat de stat. În ambele, muzica grecească va fi prezentă în proporție de 70%.
„O rază de lumină”
Această schimbare este pe placul cântăreților, textierilor și compozitorilor greci.
Puțini au fost atât de grav afectați de pandemia provocată de coronavirus ca cei din sectorul cultural al țării. În condițiile în care artiștii se confruntă cu „salarii mizere” și cu puțin sprijin din partea statului, proiectul de lege a fost salutat „ca o rază de lumină și de speranță după anii dificili și sumbri ai pandemiei”.
Dar pentru mulți, proiectul de lege este considerat exagerat și, în cele din urmă, inaplicabil.
Hotelierii sunt indignați de perspectiva de a fi nevoiți să acorde timp de difuzare în lifturi și în holuri unor melodii precum „Zorba the Greek/ Zorba Grecul” – o coloană sonoră aproape la fel de faimoasă ca și rolul interpretat de Anthony Quinn.
Denunțând această măsură, Federația pan-elenă a hotelierilor a avertizat că „întreprinderile ar prefera să elimine cu totul muzica din zonele comune” decât să aplice acest lucru. Posturile de radio private au cerut retragerea proiectului de lege, spunând că este absurd ca ascultătorii să fie obligați să asculte mai multe reclame, în timp ce opoziția de stânga a denunțat măsura ca fiind ceva desprins din manualul regimului coloneilor, care a interzis Beatles și fusta mini la câteva zile după ce a preluat puterea în 1967.
Industria cinematografică din Grecia – care se află în prezent în centrul atenției, întrucât filmul „Poor Things/Sărmane creaturi” al regizorului Yorgos Lanthimos a câștigat patru premii Oscar – a declarat că legea constituie o îngrădire a libertății de exprimare și echivalează cu cenzura.
„A fost redactată cu mare neglijență de către un Guvern care vede totul prin prisma afacerilor”, a declarat regizoarea Kyriaki Malama, înainte de a fi aleasă pentru principalul partid de opoziție, Syriza.
„Muzică cu adevărat extraordinară”
„Faptul că regizorii ar trebui să fie forțați să includă cântece în limba greacă în filme sau să riște să piardă subvențiile guvernamentale – pentru că asta este ceea ce implică această lege – este absurd. Ca multe alte lucruri pe care le face acest Guvern, ne duce înapoi în epoci sumbre din istoria noastră”, a mai afirmat Malama.
Chiar mai rău, a insistat ea, a fost numărul mare al celor excluși dintr-un proiect de lege care ar trebui să ajute industria: compozitori ale căror piese sunt pur orchestrale, tineri compozitori ale căror versuri sunt adesea în limba engleză și interpreți care se axează pe jazz, rock și muzică alternativă.
Citește și: Cel mai mare criminal în serie din România, eliberat: ‘Călăul de boschetari’ a ucis cu pietre 11 oameni
Dar Mendoni are susținătorii ei. Aceștia susțin că nevoia de ajutor este urgentă și că trebuie intervenit acum sau niciodată, într-un moment în care drepturile de autor asupra muzicii sunt o afacere mare, serviciile de streaming devin din ce în ce mai numeroase și chiar și o piață muzicală mică precum cea a Greciei – a cărei valoare este estimată la aproximativ 24 de milioane de euro pe an – ar urma să își dubleze profiturile.
Pentru a-i liniști pe contestatari, Mendoni a promis că vocile opoziției vor fi luate în considerare înainte ca legea să fie supusă la vot în următoarele săptămâni. „Vom asculta comentariile și dezbaterile publice înainte de a contura planul final”, a promis ea. „Avem creatori contemporani excelenți în Grecia care produc muzică cu adevărat extraordinară”.
