Un studiu publicat zilele trecute a constatat că greierii ar putea simţi durerea, ceea ce ridică problema luării în considerare a bunăstării animalelor în cazul insectelor, transmite AFP, potrivit stiripesurse.ro.
“Acordăm o consideraţie etică câinilor, porcilor şi primatelor în mare parte deoarece credem că pot suferi”, a declarat pentru AFP Thomas White, specialist în comportamentul nevertebratelor la Universitatea din Sydney, Australia.
Dar ce se întâmplă cu insectele, care “reprezintă majoritatea covârşitoare a speciilor animale descrise pe Pământ şi sunt crescute, ucise sau utilizate în scopuri experimentale la o scară ce o depăşeşte cu mult pe cea a vertebratelor folosite în agricultură?”, s-a întreabat biologul, coautor al studiului publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings B al British Royal Society.
Cercetătorul, împreună cu colegii săi de la Universitatea din Sydney, a supus 80 de greieri domestici (Acheta domesticus) unei serii de teste pentru a observa un comportament cheie asociat durerii, “autoprotecţia flexibilă”, care se manifestă prin îngrijirea persistentă şi ţintită a unei părţi a corpului după un stimul nociv.
Suferinţa, a reamintit specialistul, este diferită de nocicepţie, semnalul de alarmă care circulă în sistemul nervos al majorităţii organismelor vii în caz de leziune şi ne determină, spre exemplu, să dăm drumul din mână, din reflex, unui obiect fierbinte.
“Durerea corespunde cu ceea ce acest semnal de vătămare ne face să ‘simţim’. Este o experienţă neplăcută, subiectivă, trăită la persoana întâi, care motivează animalul să acţioneze de urgenţă”, însă este dificil de evidenţiat, a explicat el.
“Prin urmare, nu putem studia direct experienţa din exterior şi nici nu putem întreba un animal ce simte”, a precizat biologul.
În cazul mamiferelor, oamenii de ştiinţă s-au bazat pe similitudini evolutive cu oamenii în ceea ce priveşte structura creierului şi comportamentele.
La insecte, sistemul nervos este organizat într-un mod foarte diferit, iar studiul durerii se bazează, prin urmare, pe observarea comportamentului: animalul localizează o rană, îi acordă o atenţie susţinută şi îşi modifică comportamentul în mod flexibil şi în funcţie de context.
Pentru a distinge durerea de nocicepţie, cercetătorii australieni au supus greierii unei serii de trei teste, într-o ordine aleatorie. În primul test, biologii au aplicat un ciocan de lipit încălzit la 65 de grade, timp de cinci secunde, pe una dintre antene. Temperatura a fost aleasă astfel încât să provoace un stimul suficient de nociv, fără să provoace, însă, leziuni durabile. În al doilea test, ciocanul de lipit nu a fost încălzit. În al treilea, nu a fost aplicat niciun stimul.
Cercetătorii au observat apoi modul în care insectele îşi îngrijeau antena (cu un membru sau cu mandibulele) după fiecare dintre aceste teste.
Toaletarea antenei supuse unei stimulări nocive a fost mai îndelungată şi mai frecventă, înainte de a se reduce treptat. Acest lucru sugerează că nu era vorba de simple gesturi reflexe, ci de faptul că greierii monitorizau locul leziunii şi îşi ajustau comportamentul.
“Studii similare efectuate pe alte insecte, precum albinele, au evidenţiat alte comportamente sugestive”, de suferinţă, a precizat White. Spre exemplu, “arbitrajele motivaţionale, în care animalele rănite pun în balanţă durerea şi recompensa” sau efectul analgezicelor, care “reduce răspunsurile defensive”.
“Nu vom ajunge niciodată la certitudinea absolută” că insectele pot simţi durerea, dar “ceea ce contează este acumularea de dovezi convergente”, a estimat cercetătorul.
În timp ce greierii domestici sunt crescuţi cu miliardele pentru alimentaţia umană şi animală, precum şi pentru cercetare, “ar trebui să ne întrebăm dacă practicile noastre actuale sunt justificate având în vedere ceea ce încă nu cunoaştem”, a declarat biologul.
“În propriul laborator aplicăm practici riguroase de bunăstare pe tot parcursul activităţii noastre, în special asigurându-ne că stimulii nu provoacă niciun prejudiciu de durată şi că animalele au o durată de viaţă naturală după experiment”, a precizat el.
