Spre deosebire de situaţia din zona euro, plăţile în bani gheaţă sunt în continuare încurajate în Italia, o tendinţă de pe urma căreia Guvernul condus de Giorgia Meloni vrea să profite, cu riscul de a relansa o dezbatere cu privire la frauda fiscală, transmite AFP, potrivit agerpres.
Liga lui Matteo Salvini, unul dintre partidele care formează coaliţia condusă de Extrema dreaptă, a prezentat săptămâna aceasta un proiect de lege care prevede majorarea plafonului pentru plăţile în numerar până la 10.000 de euro, de la 2.000 de euro în prezent.
Citește și: Japonia ar putea achiziţiona rachete de croazieră americane Tomahawk
Înainte de venirea la putere a Guvernului Meloni acest plafon urma să fie coborât până la 1.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, în condiţiile în care folosirea cărţilor de credit bancare continuă să crească în zona euro.
Însă italienii rămân în continuare foarte ataşaţi de numerar. Un studiu din 2020 derulat de Banca Centrală Europeană (BCE) arată că italienii preferă banii gheaţă în cazul a 82% din tranzacţii, faţă de o medie de 73% în zona euro.
Susţinătorii numerarului invocă comisioanele ridicate percepute de comercianţi în cazul plăţilor cu cardurile bancare, precum şi preferinţa persoanelor vârstnice pentru monede şi bancnote, într-o ţară care se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei.
Însă, pentru alţii, plăţile cu bani gheaţă contribuie la evaziunea fiscală şi la spălarea banilor, care afectează deja o mare parte a economiei italiene.
“Mafia şi evazioniştii fiscali vă mulţumesc”, a scris pe Tweeter Andrea Orlando, fostul ministru al Muncii în Guvernul premierului Mario Draghi, ironizând proiectul de lege al Ligii.
În Senat, liderul partidului de extremă dreaptă Fraţii Italiei, şi-a justificat miercuri proiectul prin asigurări că va contribui la “ajutarea săracilor”.
Potrivit Băncii centrale a Italiei, numerarul este privilegiat în special de femei, muncitorii independenţi şi persoanele cu venituri reduse din centrul şi sudul Italiei, care sunt cele mai afectate de şomaj.
Chiar şi în interiorul zonei euro, 13,5 milioane de persoane nu dispun încă de un card bancar sau nu au acces la servicii financiare, potrivit unui raport publicat în luna mai de BCE, care apreciază că numerarul trebuie să rămână în continuare accesibil.
Însă, într-un raport publicat în luna octombrie a anului trecut, Banca Italiei a evidenţiat o corelaţie între utilizarea numerarului şi economia subterană, apreciind că restrângerea utilizării numerarului este “eficient în lupta împotriva evaziunii fiscale”.
În anul 2016, când Italia a majorat plafonul pentru plăţile cu numerar, de la 1.000 până la 3.000 de euro, în ideea de a stimula cheltuielile, ponderea ocupată de economia subterană a crescut cu aproximativ 0,5 puncte, se arată în raportul Băncii Italiei.
Citește și: Coreea de Nord a tras două rachete balistice cu rază scurtă
Pe parcusul ultimilor 30 de ani, acest plafon a fost progresiv scăzut, chiar dacă a atins un vârf de 12.500 de euro în perioada celor două guverne conduse de Silvio Berlusconi, al cărui partid, Forza Italia, face acum parte din coaliţia condusă de Giorgia Meloni.
În Europa, Grecia este cea mai strictă când vine vorba de plăţile cu numerar, cu un plafon de 500 de euro, în timp ce acelaşi plafon este stabilit la 10.000 de euro în Malta, Cehia sau Croaţia.
