Guvernul de tranziţie din Burkina Faso – o juntă militară instalată la putere printr-o lovitură de stat – a dat miercuri Franţei un termen de o lună pentru a-şi retrage întregul personal din structurile militare ale ţării africane, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.
Burkina Faso a transmis pe 28 februarie Franţei o notă prin care comunică acesteia din urmă denunţarea unilaterală a acordului de asistenţă militară şi tehnică semnat între cele două ţări în anul 1961, la mai puţin de un an după ce Volta Superioară (numele de atunci al actualului stat Burkina Faso) obţinuse independenţa faţă de Franţa.
Citește și : Susţinerea SUA şi NATO pentru Ucraina riscă să antreneze ‘consecinţe catastrofale’
Nota transmisă acum Parisului şi publicată în presa din Burkina Faso “informează de asemenea partea franceză că prezenta denunţare (a acordului) produce efecte în termen de o lună de la primire”. Ca urmare a revocării respectivului acord, guvernul de la Ouagadougou solicită Franţei “retragerea definitivă a întregului personal militar care funcţionează în cadrul administraţiilor militare burkinabeze”.
Acordul din 1961 prevede că personalul militar francez va acorda statului african asistenţă pentru “organizarea, gestionarea şi instruirea” forţelor sale armate, iar una dintre anexele înţelegerii menţionează că Burkina Faso va da prioritate Franţei în furnizarea de material militar.
Cererea de retragere a personalului militar francez din Burkina Faso vine după ce această ţară a solicitat Franţei în ianuarie retragerea contingentului de 400 de soldaţi din cadrul forţei franceze Sabre, o cerere similară fiind formulată anterior şi de statul vecin Mali. Retragerea acestor efective, a căror misiune era combaterea acţiunilor jihadiste, s-a încheiat pe 18 februarie.
Citește și : Confruntare verbală între Rusia şi aliaţii din jurul SUA la reuniunea G20
Ajuns la putere în septembrie în urma unui puci militar, actualul preşedinte de tranziţie din Burkina Faso, căpitanul Ibrahim Traoré, a anunţat că doreşte diversificarea parteneriatelor externe, mai ales cele care privesc combaterea jihadismului în ţara sa confruntată din anul 2015 cu o spirală a violenţei provocată de grupări precum Al-Qaida şi Statul Islamic, prezenţa militară franceză nereuşind să împiedice atacurile acestora. Noul guvern de la Ouagadougou a iniţiat în acest timp o apropiere faţă de Rusia.
