Guvernul din Mali a negat orice desfăşurare de mercenari ai grupului rus Wagner, anunţată de aproximativ cincisprezece ţări implicate în lupta antijihadistă din această ţară din regiunea Sahel, potrivit agerpres.
Guvernul de la Bamako “negă oficial aceste acuzaţii fără temei” privind “o presupusă desfăşurare de elemente ale unei companii de securitate private în Mali”, se arată într-un comunicat publicat vineri seară şi citat sâmbătă de France Presse.
Citește și : Suedia cere din 28 decembrie un test negativ pentru toţi călătorii
Guvernul “cere să-i fie aduse dovezi din surse independente” şi” doreşte să precizeze că la fel ca misiunea europeană de instruire (EUTM), instructori ruşi sunt prezenţi în Mali ca parte a consolidării capacităţilor operaţionale ale Forţelor de apărare şi securitate naţionale”.
Bamako cere “să fie judecat mai degrabă pe baza faptelor decât a zvonurilor şi doreşte să reamintească faptul că Mali este angajat doar într-un parteneriat de la stat la stat cu Federaţia Rusă, partenerul său istoric”, potrivit acestui comunicat de presă semnat de purtătorul de cuvânt al guvernului, colonelul Abdoulaye Maiga, de asemenea ministru al administraţiei teritoriale.
Aproximativ cincisprezece state au anunţat joi într-un comunicat desfăşurarea în Mali, cu ajutorul Moscovei, a companiei paramilitare ruse Wagner.
“Condamnăm cu fermitate desfăşurarea de mercenari pe teritoriul malian”, au subliniat într-un comunicat comun aceste ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie şi Canada, denunţând “implicarea guvernului Federaţiei Ruse în acordarea de sprijin material pentru desfăşurarea grupului Wagner în Mali”.
“Chemăm Rusia să se comporte responsabil şi constructiv în regiune”, se insistă în comunicatul semnat de asemenea de Belgia, Danemarca, Estonia, Italia, Lituania, Norvegia, Ţările de Jos, Portugalia, Cehia, România şi Suedia.
Aceste ţări sunt angajate alături de Franţa în noul grup european de forţe speciale Takuba, menit să însoţească soldaţii malieni în luptă.
Desfăşurarea mercenarilor ruşi reprezintă până acum o linie roşie pentru Paris. Cele 15 ţări semnatare ale comunicatului şi-au reafirmat totuşi “hotărârea de a continua acţiunea de a proteja civilii, de a sprijini lupta împotriva terorismului în Sahel şi contribui la instaurarea stabilităţii pe termen lung”.
Mali este din 2012 scena unor operaţiuni ale grupărilor jihadiste legate de Al Qaida şi organizaţia Stat Islamic, precum şi a violenţelor comise de “miliţii de autoapărare” şi bandiţi. Forţele regulate sunt la rândul lor acuzate de abuzuri.
Citește și : Purtarea măştii redevine obligatorie în spaţiile deschise din Spania
Violenţa ce a început în nord în 2012 s-a extins în centru, apoi în statele vecine Burkina Faso şi Niger. Ea a făcut mii de morţi civili şi militari, precum şi sute de mii de persoane strămutate, în ciuda desfăşurării forţelor ONU, franceze şi africane.
Preluarea puterii la Bamako de către armată în favoarea unui puci în 2020 nu a oprit spirala violenţelor.
