Noi propuneri în cadrul Convenției de la Basel sunt în discuție la nivel internațional privind înăsprirea regulilor pentru comerțul cu textile uzate. Acestea vizează o delimitare mai clară între hainele reutilizabile și deșeurile textile, introducerea unor controale mai stricte la export și import, precum și posibila extindere a mecanismului de consimțământ prealabil pentru anumite fluxuri de materiale.
Autoritățile și organizațiile de mediu susțin că e nevoie de măsuri pentru crește transparența și ar reduce exportul de produse prezentate ca fiind second-hand și care sunt, de fapt, deșeuri. Pe de altă parte, reprezentanți ai industriei trimit mesaje că o reglementare prea rigidă ar putea afecta semnificativ piețele de reutilizare și reciclare a textilelor.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Într-un briefing de poziție publicat de Environmental Investigation Agency și organizații partenere în pregătirea unei reuniuni a Convenției de la Basel, se solicită înăsprire a regulilor pentru comerțul internațional cu textile uzate.
Propunerile discutate în cadrul Convenției de la Basel vizează introducerea unor reguli mai stricte pentru comerțul internațional cu textile uzate, astfel încât acestea să fie mai clar diferențiate între haine reutilizabile și deșeuri textile. Se propune ca exportul anumitor fluxuri de textile să fie supus unui control mai riguros, inclusiv prin obligativitatea obținerii acordului prealabil al țărilor importatoare și prin criterii mai clare de clasificare, pentru a preveni situațiile în care deșeurile sunt declarate în mod eronat ca fiind produse second-hand. În același timp, se menține posibilitatea circulației pentru textilele curate, sortate și efectiv reutilizabile, iar anumite excepții limitate ar putea fi păstrate pentru materiale nepericuloase destinate reciclării în condiții controlate de mediu.
„Comerțul mondial cu textile uzate și deșeuri textile s-a extins rapid odată cu ascensiunea modei rapide și a producției de fibre sintetice. Cu toate acestea, deși textilele constituie din ce în ce mai mult un flux de deșeuri cu conținut predominant de plastic și complex din punct de vedere chimic, ele rămân în mare parte în afara sferei de aplicare a unor controale internaționale eficiente asupra comerțului cu deșeuri. Volume mari de textile sunt exportate sub pretextul donațiilor sau al reutilizării, în timp ce, în practică, multe transporturi conțin deșeuri de calitate inferioară sau nevandabile care copleșesc sistemele locale, ducând la poluare care dăunează mediului și sănătății umane”, arată EIA.
Un document informativ, elaborat cu sprijinul a peste 70 de organizații ale societății civile în perspectiva celei de-a 15-a reuniuni a Grupului de lucru deschis (OEWG-15) al Convenției de la Basel, subliniază motivele pentru care deșeurile textile au devenit o lacună majoră de guvernanță în sistemul global al comerțului cu deșeuri. Acesta evidențiază preocupări serioase cu privire la gestionarea ecologică și solicită părților la Convenția de la Basel să elimine această lacună prin supunerea produselor textile unei supravegheri internaționale mai stricte.
Principalele măsuri propuse de EIA în briefing vizează introducerea unor controale mai stricte asupra comerțului internațional cu textile uzate, prin includerea acestora sub mecanismul de consimțământ prealabil (PIC), ceea ce înseamnă că exporturile ar fi permise doar cu acordul țărilor importatoare. Documentul propune, de asemenea, criterii mai clare pentru diferențierea dintre textilele reutilizabile și deșeurile textile, pentru a reduce cazurile de declarare incorectă a hainelor second-hand, precum și includerea mai strictă a deșeurilor textile periculoase în regimul de control al Convenției. În același timp, este susținută menținerea circulației pentru textilele curate și sortate, dar sub condiția unei trasabilități mai bune și a unei gestionări ecologice adecvate a fluxurilor de deșeuri.
„Deșeurile textile ar trebui tratate ca „alte deșeuri” în conformitate cu anexa II la convenție și, prin urmare, ar trebui să facă obiectul procedurii de consimțământ prealabil. Această abordare nu restricționează reutilizarea legitimă. Dimpotrivă, ea garantează că deșeurile nu pot fi transportate peste granițe fără transparență, consimțământ și o cale verificabilă de reutilizare sau valorificare”, se arată în briefing.
Prin urmare, propunerea combină câteva acțiuni:
- mențiunea în anexa II pentru a stabili consimțământul ca mecanism de control de bază,
- actualizare specifică a anexei VIII pentru a aborda problema deșeurilor textile periculoase
- O nouă mențiune cu definiție restrânsă în Anexa IX, menită să permită comerțul cu fluxuri de deșeuri de fibre naturale nepericuloase, clar definite, destinate unei gestionări ecologice corespunzătoare
Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) susține că propunerile analizate la Convenția de la Basel ar putea introduce restricții suplimentare pentru textilele cu fibre sintetice, care reprezintă circa două treimi din hainele de pe piață
Asociația susține că modificările discutate la nivel internațional privind statutul și circulația transfrontalieră a textilelor uzate ar putea afecta activitățile de reutilizare și reciclare dacă hainele care conțin fibre sintetice vor fi încadrate într-o categorie mai restrictivă de deșeuri. Într-un document de poziție transmis Ministerului Mediului, organizația solicită ca România să susțină o abordare care combate poluarea, dar care protejează în același timp economia circulară și valorificarea resurselor textile.
Poziția ARETEX vine în contextul reuniunii Open-Ended Working Group a Convenției de la Basel1, care va avea loc la Geneva în perioada 23-26 iunie 2026 și unde statele participante vor analiza propuneri privind clasificarea și transferul internațional al textilelor uzate.
Potrivit ARETEX, unele dintre propunerile aflate în discuție urmăresc introducerea unor restricții suplimentare pentru textilele care conțin fibre sintetice, pe fondul preocupărilor privind poluarea cu microplastice. Asociația spune că majoritatea hainelor aflate astăzi pe piață conțin poliester sau alte fibre sintetice, iar multe dintre acestea pot fi reutilizate sau reciclate. „Din acest motiv, criteriul principal de clasificare ar trebui să fie potențialul de reutilizare al unui produs și nu exclusiv compoziția sa materială”, a transmis asociația.
