Hambarul Europei s-ar putea prăbuși – agricultura românească este în pericol iminent
Fraţii noştri de peste Prut asigură o treime din toată producția agricolă din UE. Cu toate acestea, din cauza secetei fermierii români sunt într-o situaţie imposibilă.
Deși dictatorul român Nicolae Ceaușescu era clar atras de mega-investiții, planul pentru canalul de irigaţii Siret-Bărăgan de aproape 200 de kilometri, nu i-a stârnit niciodată imaginația. Proiectul a fost lansat în cele din urmă abia în 1986, cu trei ani înainte de moartea sa, dar s-a oprit odată cu căderea comunismului.
Acum, investiția a ajuns din nou pe masa Guvernului de la București, dar suma se ridică deja la 5,5 miliarde de euro. Diferența este însă că posibilitatea de irigare ar însemna acum supraviețuire, deoarece cel mai mare exportator de porumb al continentului este grav afectat de schimbarea climei.
Citeşte şi: Bugetul Rusiei pentru 2025 include alocări militare record și cheltuieli ‘top secret’ – Stiripesurse.md
Este suficient să ne gândim la vremea din ultimele săptămâni: după căldura devastatoare și secetă au venit, în câteva zile, inundaţiile.
Hambarul Europei s-ar putea prăbuși – agricultura românească este în pericol iminent
Dependență totală
Alături de Bulgaria vecină, România este mai dependentă de agricultură decât oricare altă țară din Uniunea Europeană.
Aproximativ o treime din toate fermele agricole din UE sunt în România, asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 23% dintre cei care lucrează în agricultură la nivelul Uniunii Europene. Şi, totuşi, acest sector a acumulat pierderi de 2 miliarde de euro doar anul acesta şi nici viitorul nu este încurajator: potrivit experților în climă, situația actuală este doar începutul, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor fi complet expuși la vremea extremă.
Bruxelles-ului nu-i place că trebuie să aloce acum un sfert din bugetul comun pentru sprijinirea agriculturii, ca să nu mai vorbim de subvențiile “extraordinare” acordate anul acesta, de exemplu, din cauza inundațiilor. Dar şi aşa, în acest an, producția de cereale a UE va scădea în continuare cu cel puțin 7% sub media pe cinci ani, deoarece ploile din Franța și Germania au decimat recolta.
Hambarul Europei s-ar putea prăbuși – agricultura românească este în pericol iminent
Sahara românească
Însă, necazurile nu au început astăzi: este al patrulea an în România în care câmpurile de porumb și floarea-soarelui sunt distruse, astfel că şi Petrică Andrei, de exemplu, care nu este singurul fermier local, a renunţat la producție la ferma sa de 1.000 de hectare din sudul României, deoarece, pur și simplu, nu este în stare să producă un randament semnificativ. Şi nu este de mirare, deoarece în fiecare an o suprafață corespunzătoare fermei sale, adică 1.000 de hectare, este deșertificată în zonă. Nici canalele pluviale de la Dunăre, care funcționau bine în trecut, nu ameliorează această situaţie, fiindcă au fost neglijate şi din această cauză astăzi sunt inutilizabile. “Suntem total dependenţi de vreme, nu putem uda nimic, deci riscul este incalculabil”, a spus Petrică Andrei pentru Bloomberg.
Banii vorbesc, recoltele se distrug
Canalul Siret-Bărăgan ar putea servi drept cordon ombilical pentru zona aridă, dar care încă mai este fertilă; din proiectul de aproape 200 de kilometri au fost finalizaţi, până când a fost oprit în 1994, doar 11 kilometri.
Investiția a fost scuturată de praf, dar mulți cred că este doar o promisiune de campanie, deoarece, pur și simplu, nu există bani pentru această investiţie.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu – după ce a vizitat Statele Unite în căutare de investitori – a scris pentru Bloomberg doar atât că lucrările ar putea începe chiar în primul trimestru al anului 2025 şi că această investiție este în continuare o “prioritate strategică”. Însă, este un fapt concret că deficitul bugetar al României este foarte mare, astfel că Guvernul nu poate finanța proiecte atât de mari din resurse proprii.
România vrea să asigure irigarea pe o suprafaţă de aproximativ 2,2 milioane de hectare, pe lângă cele 1,6 milioane de hectare deja existente, ceea ce reprezintă doar un sfert din terenul arabil total al țării.
Hambarul Europei s-ar putea prăbuși – agricultura românească este în pericol iminent
Încercări disperate
Mulți nu au încredere în construcția de canale mari de irigaţii și încearcă să rezolve irigarea cu alte metode. Constantin Toma, primarul orașului Buzău, s-a deplasat în Statele Unite și Israel pentru a investiga posibilitatea utilizării apelor uzate ale orașului pentru agricultură.
“Nu este suficientă apă. Chiar dacă canalele vor fi terminate odată, debitul de apă al râurilor scade pe timp de vară, așa că trebuie să folosim apa mult mai eficient decât o facem acum, a subliniat primarul.
Construirea unui mic baraj pe râul Vedea ar însemna mult – astfel şi Petrică Andrei ar putea iriga un sfert din pământul său şi i-ar fi suficient să încerce din nou să cultive porumb. Sunt şi fermieri mai norocoși, terenul inginerului agricol Nina Gheorghiţă este aproape de Dunăre, ea irigă chiar şi acum 80 la sută din ferma ei de 700 de hectare. Nina Gheorghiţă speră la ceva profit chiar şi anul acesta.
Problema de bază este în continuare lipsa irigaţiilor. Avem nevoie de un plan care să nu se schimbe de fiecare dată când se schimbă un ministru, a spus inginerul agricol.
