Industria cinematografică japoneză, care este subfinanţată şi “prea mult orientată spre interior”, nu mai atrage tinere talente, a declarat cu regret regizorul Hirokazu Kore-eda, care a colaborat de curând cu mai mulţi realizatori tineri la un serial ce va fi lansat în curând pe Netflix, informează AFP, potrivit agerpres.
În vârstă de 60 de ani, cineastul nipon, recompensat cu trofeul Palme d’Or la Festivalul de la Cannes în 2018 pentru filmul “Shoplifters”, consideră că atitudinile de suficienţă şi condiţiile dure de muncă din audiovizualul local împiedică producţiile japoneze să aibă acelaşi succes în străinătate pe care îl au filmele şi serialele sud-coreene.
“Mediul nostru creativ trebuie să se schimbe”, a declarat Hirozaku Kore-eda într-un interviu pentru AFP, adăugând că salariile mici, programul de lucru prelungit şi incertitudinile privind viitorul sunt dificultăţile cu care se confruntă cei care debutează în această industrie.
“De-a lungul întregii mele cariere, am putut să mă concentrez asupra perfecţionării artei mele. Dar privind în jurul meu, văd că tinerii nu mai aleg să lucreze în cinematografie sau în televiziune”, a adăugat regizorul nipon.
Dorind să schimbe aceste lucruri, Hirokazu Kore-eda, cunoscut şi pentru filmele “Still Walking” şi “Nobody Knows”, a ales să colaboreze cu trei tineri realizatori la un serial TV care urmează să fie difuzat în luna ianuarie pe platforma de streaming Netflix.
“Mai degrabă eu sunt cel care a ‘furat’ anumite lucruri de la ei”, a glumit reputatul cineast nipon, lăudând calităţile tinerilor săi colegi de breaslă.
Intitulată “The Makanai: Cooking for the Maiko House”, această producţie în nouă episoade a fost adaptată după o manga şi are o acţiune care se desfăşoară în Kyoto în comunitatea ucenicelor care vor să devină gheişe.
Animaţia japoneză este apreciată în lumea întreagă, însă filmele şi serialele TV produse în arhipelagul nipon nu sunt foarte cunoscute în străinătate, spre deosebire de marile succese sud-coreene, precum serialul “Squid Game” şi “Parasite”, de Bong Joon-ho, primul lungmetraj într-o limbă străină care a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun film, în 2020.
Piaţă locală
Guvernul sud-coreean nu s-a uitat la cheltuieli atunci când a trebuit să îşi susţină industria audiovizuală, permiţând crearea unui număr mare de succese mondiale în ultimii 20 de ani, dar “în acest timp, Japonia era orientată spre interior”, întrucât piaţa locală îi era suficientă, a remarcat Hirozaku Kore-eda.
“De aceea există un astfel de decalaj” între cele două ţări, crede cineastul japonez, care a ales el însuşi să îşi exercite profesia în afara arhipelagului nipon.
Realizarea filmului “La Vérité” (2019) în Franţa, cu Catherine Deneuve şi Juliette Binoche în distribuţie, precum şi a filmului “Broker” (2022) în Coreea de Sud, o peliculă despre traficul de copii, i-a permis acestui cineast să identifice mai uşor lacunele cinematografiei japoneze, a explicat el.
Hirokazu Kore-eda şi alţi regizori niponi au cerut în acest an înfiinţarea unui echivalent local al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) din Franţa pentru a ameliora finanţarea creaţiei audiovizuale şi a condiţiilor de muncă din acest sector.
Potrivit unui sondaj al Guvernului nipon din 2019, două treimi din angajaţii industriei cinematografice japoneze sunt nemulţumiţi de remuneraţia lor şi de programele lungi de lucru, declarându-se totodată îngrijoraţi în legătură cu viitorul acestei industrii.
“Cineaştii din generaţia mea şi eu însumi ne-am resemnat cu faptul că nu putem să trăim doar din filmele noastre”, a declarat Hiroshi Okuyama, în vârstă de 26 de ani, unul dintre regizorii care au participat la noul serial realizat de Netflix.
Hirokazu Kore-eda şi alţi cineaşti şi-au declarat în mod public indignarea la începutul acestui an după acuzaţiile de agresiune sexuală formulate de mai multe actriţe împotriva unui regizor nipon.
Apelurile lor la luptă împotriva hărţuirii, într-o ţară care nu a fost deloc acaparată de mişcarea #MeToo pornită la Hollywood în 2017, a determinat Sindicatul regizorilor japonezi să îşi asume angajamente împotriva hărţuirii, o decizie salutată de Hirokazu Kore-eda, care o consideră “un pas mare făcut spre înainte”.
El a cerut să se meargă şi mai departe, prin implementarea unor mijloace de protecţie pentru ca victimele să poată să depună mărturie, şi regretă că hărţuirea sexuală în Japonia este în continuare “considerată o problemă a persoanelor, în timp ce ea ar trebui să fie abordată ca o problemă structurală”.
Întrebat despre proiectele sale viitoare, Hirokazu Kore-eda a spus că doreşte să se concentreze asupra unor chestiuni precum imigraţia şi abandonul, precum şi să lucreze la o epopee. “Există foarte multe lucruri pe care vreau să le fac”, a adăugat regizorul japonez.
