Igor Boțan: Acțiunile Uniunii Sovietice în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”
Acțiunile Uniunii Sovietice în raport cu basarabenii, în 1940, nu pot fi numite „de eliberare”, ci „de ocupare”. Opinia a fost exprimată de expertul permanent al proiectului Igor Boțan, la dezbaterea publică „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, într-o provincie unde 90% erau țărani, cu credință în Dumnezeu, nu puteau fi eliberatori cei care le-au aruncat bisericile în aer, ci mai degrabă acesta este comportamentul unor ocupanți. Totodată, spune el, în 1944 a avut loc reocuparea pentru că Al Doilea Război Mondial l-au început doi parteneri, Germania fascistă si URSS, care mai apoi s-au certat și au devenit concurenți.
Igor Boțan a mai declarat că în literatura istorică, în special din statele Europei centrale și de est, există încă din perioada comunistă o polemică cu istoricii din Uniunea Sovietică din Rusia despre dilema eliberare-ocupație. „Cei care eliberează sunt omagiați și se retrag, și cei eliberați își continuă viața liber așa cum cred ei de cuviință. Nu a fost cazul, de aceea există această polemică. În privința Basarabiei, aici lucrurile sunt mult mai simplu de explicat. Al Doilea Răboi Mondial a început la o săptămână după semnarea Pactului Ribentrop-Molotov. Două state, care deși nu au fost aliați, au acționat de comun acord împărțind Polonia, apoi ocupând țările baltice, o parte din Finlanda și Basarabia”, a spus Igor Boțan.
În opinia expertului, ceea ce s-a întâmplat, a fost ocupație, pentru că atunci când se insistă pe eliberarea din 1940, oamenii din Basarabia spun că nu au cerut nicio eliberare. „Decizia de alipire a Basarabiei la România a fost luată de un organ absolut legitim, egală cu legitimitatea Petrosovetului din Rusia. Basarabenii nu au fost cetățeni ai Imperiului Rus. Cetățenii din Basarabia au avut dreptul de a-și decide soarta”, a spus el.
Igor Boțan speră ca mentalul concetățenilor moldoveni să ajungă la capacitatea și să condamne nazismul, și să țină în memorie crimele regimului bolșevic/sovietic. El a precizat că Parlamentul European a adoptat rezoluția privind comemorarea victimelor regimurilor comuniste și fasciste, naziste. În Moldova, în fiecare an la 23 august are loc comemorarea victimelor Celui de al Doilea Război Mondial, iar acest eveniment poate deveni un punct de reper pentru regândirea lucrurilor.
Igor Boțan susține că e nevoie de atitudine nepărtinitoare în baza lucrărilor pe care le fac istoricii, ca să se înțeleagă profund perioada prin care a trecut populația din Basarabia și „drept răspuns să urmăm calea corectă care este procesul de integrare în UE, pentru a ne regăsi în comunitatea statelor care luptă pentru pace și pentru dezvoltarea liberă a popoarelor”.
Dezbaterea publică la tema „Efectele Operațiunii Iași-Chișinău la 80 de ani distanță” este a 40-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
