Șocul energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu va avea probabil un impact persistent asupra inflației, chiar dacă războiul s-ar încheia rapid, a avertizat economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, joi, relatează Reuters.
Deși, în mod istoric, prețurile la petrol tind să revină la nivelurile anterioare după perioade de creșteri abrupte, episodul actual ar putea fi diferit, întrucât costurile energiei ar putea rămâne ridicate pe fondul refacerii stocurilor și al diversificării mixului energetic la nivel global, a explicat oficialul BCE.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Am avut o scădere peste noapte, destul de rapidă și semnificativă, a ofertei globale de petrol, care până acum a fost mascată de existența stocurilor”, a declarat Lane la o conferință organizată de Banca Japoniei și think tank-ul acesteia, la Tokyo.
„Chiar dacă șocul energetic inițial începe să se inverseze, efectele de runda a doua vor rămâne cu noi pentru o perioadă”, a adăugat el.
Lecțiile istorice de politică monetară
Pe fondul acestui șoc energetic care împinge în sus prețurile, piețele financiare au încorporat deja integral două majorări ale ratei de depozit de 2% a BCE și estimează o probabilitate de aproximativ 50% pentru o a treia majorare în următorul an. Economiștii sunt mai prudenți și anticipează doar două majorări, urmate de o reducere a dobânzii la mijlocul anului 2027, arată un sondaj Reuters.
Lane a precizat că din șocurile energetice anterioare pot fi trase lecții de politică economică, întrucât creșterea costurilor energiei poate genera o accelerare bruscă a inflației și poate declanșa „tot felul de mecanisme neliniare” care amplifică scumpirile.
„Dar nu este aceeași neliniaritate pe care am avut-o acum patru ani”, a spus el, referindu-se la perioada în care întreruperile de aprovizionare cauzate de războiul din Ucraina și revenirea puternică a cererii după pandemia COVID-19 au alimentat inflația.
Fără reacții exagerate la inflație
Oficialul BCE a subliniat că băncile centrale trebuie să recunoască amploarea șocurilor și impactul lor potențial asupra inflației, dar să evite reacțiile exagerate în formularea politicii monetare.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
„Trebuie să fii abil în modul în care analizezi transmisia politicii monetare, încrederea consumatorilor și toate aceste mecanisme diferite”, a spus Lane.
Deși unele presiuni inflaționiste generate de un șoc de ofertă se estompează în timp, este important ca băncile centrale să se asigure că „nu există convingerea persistentă în rândul populației sau al sectoarelor care stabilesc prețurile că inflația va rămâne prea ridicată pentru prea mult timp”, a mai afirmat oficialul BCE.
