Renașterea naționalismului la nivel global a adus cu sine o revenire a imperialismului. Aceasta este concluzia istoricului Eric Storm, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Leiden, într-un interviu acordat cotidianului „El Periódico”.
Eric Storm susține că lumea traversează o fază de regres istoric: „Imperialismul este noua ordine mondială cu care ne confruntăm”. În analiza sa, revenirea acestor tendințe este legată de dispariția generațiilor care au trăit direct ororile celui de-al Doilea Război Mondial și de normalizarea discursurilor xenofobe și rasiste, odinioară tabu, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Un exemplu emblematic este revenirea la putere a lui Donald Trump, cu sloganul „Make America Great Again”. Storm avertizează însă că ambițiile nu se opresc la un trecut idealizat: „Trump vrea o Americă și mai mare – de aceea revendică Venezuela, Groenlanda, Canalul Panama sau Columbia”. Fenomenul nu este singular, adaugă istoricul, indicând convergențe de viziune cu Vladimir Putin și cu strategia globală a Chinei.
Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, Storm indică anul 1979 drept un punct de cotitură major. Atunci, spune el, politica identitară a explodat în mai multe regiuni ale lumii: Revoluția iraniană și radicalizarea religioasă în lumea musulmană, virajul conservator din Occident odată cu alegerea lui Margaret Thatcher și a lui Ronald Reagan, precum și impunerea neoliberalismului ca soluție unică la crizele economice. „Dezbaterea economică a fost înlocuită de dezbaterea identitară”, explică istoricul, „iar politica a început să se hrănească mai mult din emoție decât din reflecție”.
Criza financiară din 2008 a amplificat această tendință, subminând încrederea în instituții și în ideea de progres. În lipsa speranței, mulți au găsit refugiu în discursuri nostalgice, naționaliste, propagate rapid prin rețelele de socializare. „Naționalismul este, înainte de toate, un sentiment”, subliniază Storm.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Referindu-se la Spania, istoricul remarcă specificul tensiunilor dintre stat și națiunile istorice. Deși extrem de descentralizată, țara se confruntă cu naționalisme puternice în regiunile sale cele mai dezvoltate, precum Catalonia și Țara Bascilor. Tentativele de independență, consideră el, au fost marcate de „naivitate geopolitică”, mai ales prin iluzia unei separări compatibile cu apartenența la Uniunea Europeană.
Storm respinge soluțiile exclusiv emoționale și pledează pentru o valorizare pragmatică a avantajelor existente. „Spania este una dintre cele mai bune țări din lume pentru a trăi”, afirmă el, sugerând că recunoașterea acestei realități ar putea tempera impulsurile separatiste. Într-o lume dominată de identități rigide și ambiții imperiale, istoricul avertizează că lecțiile trecutului riscă să fie, încă o dată, uitate.
