Medicina longevității nu promite nemurirea, ci ceva mai realist: o bătrânețe în deplină sănătate. Clinici specializate, teste genetice și programe personalizate atrag tot mai mulți pacienți care vor să îmbătrânească altfel.
Interesul pentru acest domeniu a explodat după pandemia de Covid. Văzând atât de mulți vârstnici murind din cauza unui sistem imunitar slăbit, oamenii și-au dat seama că nu sunt nemuritori. „De douăzeci de ani mă ocup de medicina longevității, dar interesul pacienților a apărut abia odată cu Covid”, spune Alberto Beretta, director științific al clinicii milaneze SoLongevity, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Organizația Mondială a Sănătății a definit deceniul 2020–2030 drept cel al „îmbătrânirii în sănătate”. Medicina longevității încearcă să transpună acest obiectiv în practică, scrie La Stampa.
Totul pornește de la o evaluare detaliată a pacientului. Clinicile oferă pachete de check-up care variază de la câteva sute de euro la peste patru mii de euro. Evaluările includ teste clasice, precum VO2 max – cantitatea maximă de oxigen folosită de organism pe minut pe kilogram de greutate, în efort intens, dar și analize epigenetice avansate.
„Afecțiunile legate de îmbătrânire sunt multigenice, deci sunt necesari algoritmi care să poziționeze persoana în raport cu curba populației”, explică Beretta.
Altfel spus, testele indică dacă un pacient prezintă un risc mai mare sau mai mic față de populația de referință de a dezvolta infarct, demență sau diabet. Nu sunt examene diagnostice, dar oferă o imagine de ansamblu utilă pentru prevenție.
„Cu instrumentele de astăzi, este posibil să stabilim pentru o persoană de 35–40 de ani un program de viață care să o ajute să ajungă la 90 de ani în deplină sănătate”, spune Beretta.
Dincolo de sănătatea fizică, pacienții sunt tot mai preocupați de capacitățile mentale. „Toată lumea vrea să aibă un creier sănătos, să combată îmbătrânirea cerebrală. Aceasta înseamnă gestionarea stresului și combaterea declinului memoriei”, subliniază Damiano Galimberti, președintele International Longevity Science Association.
Există tehnici specifice de „gimnastică pentru creier”, suplimente și terapii intravenoase care vizează celulele zombie – acele celule care, odată cu vârsta, își pierd funcția și produc inflamații. Galimberti atrage însă atenția: „Aceste parcursuri trebuie să urmeze protocoale bine personalizate. Nu trebuie să existe abuz de terapie preventivă”.
Smartwatch-urile și inelele inteligente care măsoară somnul și activitatea fizică sunt utile, dar au limite.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Controlul continuu nu este sinonim cu sănătatea”, avertizează Alberto Cerasari, director medical al SoLongevity.
„Dimpotrivă, poate genera anxietăți inutile cu efecte dăunătoare la persoanele predispuse.”
Concluzia experților este simplă: elixirul longevității nu este un produs, ci un echilibru. Să-ți cunoști corpul, să previi problemele din timp, fără să devii sclavul cifrelor și al dispozitivelor.
