În ce condiții dezinformarea poate fi considerată ‘trădare de patrie’

În fața unor acuzații că amendamentele ar putea fi folosite pentru suprimarea vocilor critice, guvernarea nu va renunța la acestea, susține el, potrivit moldova.europalibera.org.

Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice

Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a completat pe 30 mai noțiunea de trădare de patrie cu noi interpretări care să permită tragerea la răspundere a persoanelor găsite vinovate de „desfășurarea unor activități ostile împotriva securității statului”, chiar și pe timp de pace, cu ajutorul unui stat sau a unei organizații străine.

Legea a fost modificată pentru că, după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, „au crescut foarte mult și provocările de securitate în adresa Republicii Moldova”, explică în podcastul video „Pe Agendă”, deputatul Andrian Cheptonar, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică.

Trădarea de patrie – mai ușor de demonstrat de acum încolo?

„Este absolut clar că anumiți cetățeni ai noștri întreprind acțiuni ostile împotriva securității R. Moldova. Dar când materialele documentate ajungeau pe masa procurorilor, ni se spunea că nu pot fi calificate drept acțiuni dușmănoase, deoarece nu există în prezent un conflict armat sau un război”, susține parlamentarul.

Modificările la Codul Penal au nemulțumit opoziția, unele organizații internaționale și pe unii experți. Vicepreședintele Parlamentului, deputatul socialist Vlad Bătrîncea crede că legea va fi folosită ca un „instrument politic în preajma legilor prezidențiale și parlamentare”, însă deputatul PAS Andrian Cheptonar neagă acuzațiile. El spune că partidele politice care „nu sunt dirijate de state străine, nu au niciun motiv să aibă vreo emoție” odată ce această lege va începe să-și facă efectul. În opinia lui Cheptonar, un promotor aprig al acestor modificări la Codul Penal, politicienii care critică guvernarea „independent” nu vor cădea sub incidența noilor prevederi privind trădarea de patrie.

„Oamenii care își doresc să schimbe puterea politică pentru că asta le cere o putere străină și le dă bani pentru asta – acei oameni trebuie să aibă emoții”, justifică legea deputatul partidului de guvernare.

Dezinformarea e sau nu trădare de patrie?

Amnesty International, una dintre cele mai respectate organizații pentru drepturile omului, a criticat autoritățile moldovene pentru că au extins definiția de „trădare de patrie” din Codul Penal și le-a cerut să abroge noile prevederi.

Directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, consideră că noua definiție a trădării de patrie este „vagă și deschisă abuzurilor” și reprezintă o „amenințare deosebită” la adresa libertății de exprimare.

„Nu consider că trebuie să lăsăm instituțiile statului cu mâinile legate și să nu aibă instrumente pentru a apăra țara din cauza acestei interpretări”, spune în replică Adrian Cheptonar, reiterând că parlamentul nu va anula aceste modificări.

Cuvântul „dezinformare” nu se regăsește ca infracțiune în articolul modificat din Codul Penal, privind trădarea de patrie, dau asigurări deputații majorității parlamentare.

Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale

În cazurile în care instituțiile de drept „vor putea demonstra (faptul unor) campanii de dezinformare intenționate, dirijate de un stat străin, cu menirea de a periclita securitatea Republicii Moldova și acest lucru va putea fi documentat” –acțiunile respective ar putea fi tratate ca trădare de patrie, explică deputatul, dar recunoaște că „este aproape imposibil să aduni probatoriu” în aceste cazuri.

O opinie sau o informație greșită emisă, din inițiativă proprie, de către o singură persoană nu poate fi pedepsită de legislație ca fiind trădare de patrie „sub nicio formă”, explică parlamentarul.