Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră ca urmare a pandemiei de COVID-19 va avea un efect “nesemnificativ”, iar lumea continuă să se îndrepte către o încălzire cu 3 grade Celsius, departe de obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, de la a cărui adoptare urmează să se împlinească sâmbătă cinci ani, a avertizat ONU, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Cu trei zile înaintea unui “summit al ambiţiei climatice”, care îşi propune să dea un nou impuls angajamentelor internaţionale de menţinere a încălzirii globale sub 2 grade Celsius şi, dacă este posibil, sub 1,5 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUM, UNEP în engleză) trage un nou semnal de alarmă.
În raportul său anual care compară emisiile reale de gaze cu efect de seră cu cele compatibile cu obiectivele Acordului de la Paris, PNUM atrage atenţia că recuperarea post-COVID-19 va trebui să fie serios ecologizată astfel încât să se evite cele mai grave consecinţe la nivel mondial.
Pentru menţinerea speranţei de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 7,6% pe an, în fiecare an din 2020 până în 2030, potrivit ONU.
Aceste emisii au crescut, în medie, cu 1,5% pe an în ultimul deceniu, atingând un record în 2019 (59,1 gigatone, cu 2,6% mai mult decât în 2018).
Pandemia de COVID-19, prin sistarea timp de mai multe luni a economiilor globale şi a activităţilor umane, a antrenat o reducere accentuată. Prin urmare, emisiile ar trebui să înregistreze o scădere cu aproximativ 7% în 2020 în ceea ce priveşte dioxidul de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră (puţin mai mică pentru celelalte gaze cu efect de seră).
Neglijabil
Această schimbare este, însă, una conjuncturală şi va avea efect “neglijabil” pe termen lung, cu o diferenţă de aproximativ 0,01 grade Celsius pentru încălzirea globală până în 2050, avertizează experţii ONU.
Până la sfârşitul secolului, traiectoria încălzirii este estimată la 3,2 grade Celsius în plus, chiar dacă toate angajamentele actuale din Acordul de la Paris ar fi respectate, ceea ce este adesea departe de realitate, notează AFP.
În condiţiile creşterii valorilor de temperatură cu 1 grad Celsius în raport cu perioada preindustrială, efectele încălzirii sunt deja vizibile. Cei cinci ani care au trecut de la semnarea Acordului de la Paris au fost cei mai călduroşi înregistraţi, iar “incendiile, furtunile şi seceta continuă să facă ravagii, în timp ce gheaţa se topeşte într-un ritm fără precedent”, a subliniat Inger Andersen, director executiv al PNUM.
Luni, oameni de ştiinţă de la serviciul european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus au anunţat că noiembrie 2020 a fost cea mai călduroasă lună noiembrie înregistrată vreodată, ceea ce evocă posibilitatea ca 2020 să detroneze 2016 de pe primul loc în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi în epoca modernă.
Dincolo de acest tablou sumbru, ONU subliniază şi aspecte pozitive: pandemia poate servi drept lecţie, iar lumea poate implementa o adevărată “redresare ecologică”, spre exemplu prin susţinere directă şi consistentă pentru infrastructura şi tehnologiile fără carbon, reducerea subvenţiilor pentru combustibilii fosili, sfârşitul centralelor electrice pe cărbune, dezvoltarea “soluţiilor bazate pe natură” sau reîmpădurirea pe scară largă.
Acest lucru ar face posibilă “reducerea cu până la 25% a emisiilor preconizate pentru 2030 pe baza politicilor pre-COVID-19” şi ar oferi 66% şanse pentru menţinerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius şi chiar sub 1,5 grade Celsius.
Motor de criză
Deocamdată, însă, în pofida sutelor de miliarde alocate de state pentru a-şi salva economiile, “fereastra pentru utilizarea măsurilor de stimulare în vederea accelerării unei tranziţii spre emisii reduse de carbon a fost, în general, ratată”, au atras atenţia autorii raportului. “Fără o răsturnare de situaţie, obiectivele Acordului de la Paris se vor îndepărta şi mai mult”, au adăugat ei.
Prin urmare, PNUM încurajează statele care au anunţat calendare privind obiectivul “neutralităţii carbonului” să le pună în aplicare, fără a aştepta strategii pentru a le îndeplini. Deoarece diplomaţia climatică a fost, la rândul ei, perturbată de pandemie, iar conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26, la care urmau să fie prezentate noi angajamente consolidate, a trebuit amânată cu un an, până în noiembrie 2021. Statele trebuie totuşi să îşi prezinte noile angajamente până la sfârşitul anului.
ONU avertizează, de asemenea, că “echitatea” eforturilor va fi “centrală” pentru reuşită.
“Pandemia este avertismentul că trebuie urgent să părăsim calea noastră de dezvoltare distructivă, motorul celor trei crize globale: schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluarea. Dar ea constituie, de asemenea, în mod clar o oportunitate (…) de a ne proteja clima şi natura în deceniile următoare”, a conchis directorul PNUM.
