Rador
O expoziţie consacrată lui Constantin Brâncuşi, cea mai importantă din ultimii 50 de ani din România dedicată precursorului sculpturii moderne, a atras zeci de mii de vizitatori, notează AFP.
În acest weekend, Muzeul Naţional de Artă din Timişoara (vest) va închide porţile acestui eveniment “istoric”, deschis în septembrie în cadrul evenimentelor dedicate Capitalei Europene a Culturii, potrivit stiripesurse.
Citește și : Moldova va avea un minister al Apărării Naționale. Instituția va fi redenumită, exact ca în România
Peste 100.000 de persoane din întreaga Europă s-au adunat în palatul baroc, cu mult peste cele 70.000 aşteptate, pentru a descoperi 100 de lucrări ale artistului într-o atmosferă întunecată şi în acelaşi timp intimă.
Născut în 1876 în Carpaţii româneşti, Brâncuşi a emigrat la Paris în 1904, unde a şi murit în 1957.
La Paris se păstrează majoritatea lucrărilor sale, lăsate moştenire statului francez de către artist. Spre marea supărare a românilor, “frustraţi” că sunt privaţi de ele, notează AFP.
Expoziţia, intitulată “Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale”, “le-a alinat puţin durerea”, speră curatoarea Doina Lemny, intervievată de AFP.
Această specialistă în opera lui Constantin Brâncuşi a reuşit să convingă Centrul Pompidou, unde este muzeograf-cercetător, să împrumute câteva dintre preţioasele sale sculpturi înaintea unei mari retrospective prevăzute la Paris în martie 2024.
Altele provin de la Tate Gallery din Londra sau de la Fundaţia Guggenheim din Veneţia.
Pentru a putea găzdui cele 22 “fragile” capodopere din calcar, marmură sau bronz, muzeul a întreprins o renovare costisitoare, de 2,5 milioane de euro.
Fotografii şi înregistrări realizate de artistul însuşi completează expoziţia.
Publicul, adesea emoţionat până la lacrimi, a putut să descopere “piesele sale majore”, a povestit Lemny, care a ţinut să reamintească pe tot parcursul expoziţiei ataşamentul lui Brâncuşi faţă de România.
Celebra “Muză adormită” i-a fost inspirată de o baroneasă franceză care frecventa cercurile româneşti. “Măiastra”, o reprezentare abstractă a unei păsări din aur, izvorăşte dintr-o legendă românească, în timp ce “Borne-frontiere” înfăţişează un sărut, simbol al păcii după un Al Doilea Război Mondial în care România a cedat două teritorii Uniunii Sovietice.
“Brâncuşi nu şi-a renegat niciodată ţara şi şi-a păstrat naţionalitatea română după ce a fost naturalizat francez”, a povestit ea.
Citește și : CNA o scoate ‘basma-curată’ pe Maia Sandu: ‘Premiul NU este cadou’
După ce l-a alungat, regimul comunist i-a oferit o expoziţie importantă în anii ’50 şi, din nou, “în 1970, când România a început să se deschidă din punct de vedere politic”.
Muzeografa Andreea Foanene se declară de asemenea “emoţionată” de atitudinea vizitatorilor “murmurând, ca într-un templu”. Ca şi cum ar saluta talentul acestui “artist total, care a marcat istoriei artei”, a adăugat ea.