Economia europeană rămâne în ușoară recesiune, sectorul industrial și Germania fiind cele mai afectate
Economia europeană se confruntă cu al patrulea trimestru consecutiv de stagnare. După o scădere de 0,1% a produsului intern brut (PIB) în ultimele trei luni din 2022 și primele trei luni din 2023 (adică definiția tehnică a unei recesiuni), zona euro a continuat pe aceeași tendință în trimestrul doi și totul indică faptul că al treilea a început la fel. „De fapt, creșterea a fost stabilă timp de nouă luni și ne așteptăm la același lucru pentru următoarele câteva trimestre”, au spus economiștii UBS într-o notă din 4 iulie.
Desigur, scenariile „dezastru” anunțate în vara lui 2022, când prețurile la gaze crescuseră de cincisprezece ori, nu s-au concretizat. Iarna nu a fost prea rece și s-a importat gaz lichefiat scump din restul lumii (Statele Unite, Qatar etc.), evitându-se astfel penuria. Cu toate acestea, într-o regiune importatoare de energie precum Europa, ieșirea din pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina au dus la o creștere bruscă a inflației, cu un vârf de 10,6% în zona euro în octombrie 2022, ceea ce a provocat un șoc pe două fronturi: consumul casnic și producția industrială.
Inflația s-a înjumătățit la 5,5% în iunie (față de anul trecut), atenuând amploarea impactului asupra gospodăriilor, dar și Banca Centrală Europeană (BCE) și-a majorat semnificativ ratele dobânzilor (de la -0,5% la 3,5% în un an). Creșterea costurilor îndatorării, în special în țările care au un sistem de credit ipotecar cu rată variabilă (Spania, Italia, Grecia, Portugalia etc.), va încetini treptat economia în a doua jumătate a anului.
Vânzările cu amănuntul nu au crescut în aprilie și mai
În spatele acestor cifre apare un stat bolnav: Germania. Economia sa în primul trimestru a scăzut cu 0,9% față de primul trimestru din 2022, în timp ce în Franța a crescut cu 0,2%, în Italia cu 0,5% și în Spania cu 1% în aceeași perioadă. „Germania, care era economia cea mai dependentă de gazul rusesc, a fost cea care a trebuit să facă cele mai multe ajustări”, explică economiștii UBS.
În detaliu, statisticile PIB din zona euro din trimestrul II nu vor fi disponibile până pe 31 iulie, dar majoritatea datelor pentru aprilie și mai sunt deja publicate și confirmă tendința: creșterea nu a revenit. Capital Economics prezice o nouă scădere de 0,1%, în timp ce UBS pariază pe „creștere modestă”, dar ambele cifre sunt aproape de o stagnare.
În ceea ce privește gospodăriile, vânzările cu amănuntul nu au progresat în aprilie și mai. Cifrele sunt puțin mai bune decât în februarie și martie, când scăderea a fost accentuată, dar reflectă pierderea bruscă a puterii de cumpărare, cauzată de creșterea prețurilor. „Consumul de bunuri de folosință îndelungată ajustat în funcție de inflație este cu 12% sub tendința de dinainte de pandemie”, subliniază BCA Research.
În ceea ce privește industria europeană, recesiunea este acum clar stabilită. Indicele PMI, care măsoară așteptările companiilor, a raportat o contracție în iulie pentru a douăsprezecea lună consecutiv. Cele mai afectate au fost fabricile foarte consumatoare de energie (metalurgie, îngrășăminte etc.).
Acumularea de stocuri
„Sectorul industrial se confruntă atât cu provocări ciclice, cât și structurale”, spune Angel Talavera de la Oxford Economics. Ca factori negativi, el menționează în special încetinirea bruscă a creșterii chineze, trecerea de la consumul de bunuri la consumul de servicii și acumularea de stocuri mari în ultimii doi ani.
În unele cazuri, prețul gazului, deși a revenit la nivelul de dinainte de conflictul din Ucraina, rămâne de aproximativ trei ori mai mare decât media sa pe termen lung. „Ceea ce înseamnă că, dacă va exista creștere, aceasta va trebui să provină din sectorul serviciilor (…) și deci în principal din consumul casnic”, continuă Talavera.
Aici sunt însă incertitudini. Pe de o parte, inflația scade rapid și ar putea ajunge la 3% până la sfârșitul lui 2023. Pe de altă parte, BCE continuă să majoreze rata dobânzii, cu o creștere de 0,25 puncte așteptată la sfârșitul lunii iulie, și poate încă una în septembrie. Nu este deci de așteptat o redresare economică netă pe termen scurt.
