Milioane de refugiaţi ucraineni aflaţi în Uniunea Europeană şi-ar putea vedea statutul juridic în pericol, întrucât nu există deocamdată nicio intenţie clară de a li se permite să rămână pe teritoriul UE după încheierea războiului între Rusia şi Ucraina, notează luni Euractiv, potrivit stiripesurse.ro.
De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, directiva europeană privind protecţia temporară (TPD) a fost colacul de salvare pentru aproximativ 4,3 milioane de ucraineni. TPD le permite ţărilor membre ale UE să le acorde cetăţenilor ucraineni dreptul de a trăi, de a lucra şi a avea acces la beneficii sociale, cei mai mulţi fiind înregistraţi în Polonia, Germania, Republica Cehă şi Slovacia.
Însă, odată cu continuarea discuţiilor privind o încetare a focului, această plasă de siguranţă ar putea fi înlăturată.
Citeşte şi: ALERTĂ cu bombă la Judecătoria Buiucani – Stiripesurse.md
Sondaje recente arată că numărul refugiaţilor ce intenţionează să se întoarcă în Ucraina este în scădere. Datele difuzate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) indică o scădere de la 77% în 2023 la 65% în 2024.
Proporţia celor indecişi a crescut la 24% în 2024 de la 18% în anul anterior, iar cea a refugiaţilor ucraineni care afirmă că nu au nicio speranţă de a reveni în ţara lor a fost anul trecut de 11%, faţă de 5% în 2023.
O încetare a focului ar putea schimbe situaţia peste noapte, lăsând ţările gazdă să decidă dacă relaxează această protecţie, dacă iau măsuri în direcţia integrării refugiaţilor ucraineni sau dacă îi trimit acasă.
Într-un bloc comunitar paralizat frecvent de dezbaterile privind migraţia, orice măsură la nivelul UE de a prelungi protecţia temporară este probabil să producă tensiuni politice.
TPD, în sistemul de azil al UE poreclită ”frumoasa adormită”, rămăsese neutilizată de la adoptarea sa în 2001. Însă anul trecut, guvernele din UE au convenit să extindă această directivă până în martie 2026, depăşind cadrul său iniţial ce permitea o perioadă de protecţie de doi ani, cu o posibilă prelungire de un an. Orice prelungire este analizată anual.
Ar putea exista ”alte viitoare prelungiri”, în opinia lui Jasmijn Slootjes, director adjunct al Migration Policy Institute Europe (MPIE).
Totuşi, deşi directiva a oferit o protecţie rapidă, natura sa provizorie creează obstacole pentru ucraineni.
”Dacă ai doar un statut legal timp de un an, obţinerea unui contract de închiriere pe termen lung devine foarte dificilă şi nu este atât de probabil că angajatorii îţi vor oferi un contract”, explică Slootjes.
În plus, nivelurile de protecţie diferă de la ţară la ţară. Fiecare ţară a UE interpretează o directivă în maniere uşor diferite în legislaţia sa naţională, ceea ce înseamnă că ucrainenii sunt trataţi în mod diferit în funcţie de ţara unde se stabilesc.
În ce o priveşte, Comisia Europeană a declarat că va analiza paşii următori, printre care ”extinderea sau nu” a protecţiei temporare şi sprijinirea celor care optează să revină în Ucraina.
Orice decizie de a pune capăt protecţiei temporare are nevoie de acordul tuturor statelor membre UE. Chestiunea urmează să fie dezbătută la Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne din luna iunie, de la Luxemburg, potrivit Euractiv.
