În mijlocul deşertului Sahara, în nordul statului Ciad, se ridică o închisoare de maximă securitate cunoscută drept ”Guantanamo-ul Ciadului” şi care a fost construită pentru jihadiştii din Boko Haram şi pentru criminali periculoşi, dar care adăposteşte şi deţinuţi politici, potrivit agerpres.
Ţintă a numeroase critici din partea apărătorilor drepturilor omului, închisoarea Koro Toro este o adevărată ocnă situată într-o aşezare din regiunea Borkou-Ennedi-Tibesti pe suprafaţa căreia, în afara acestei închisori, se mai află şi un aeroport.
Citește și : Trump s-a prezentat la Parchetul din Manhattan şi urmează să fie prezentat instanţei
Această închisoare este impenetrabilă, într-o aşa măsură încât în Ciad este comparată adesea cu centrul de detenţie american Guantanamo din Cuba, faimos pentru că în celulele sale sunt închise persoane acuzate de terorism.
”Nu există locuinţe în apropierea acestei închisori. Este imposibil pentru deţinuţi să evadeze din această închisoare şi să-şi salveze viaţa”, a declarat pentru EFE Josué Alladoum, militar şi fost gardian la Koro Toro.
“Nimeni nu a evadat vreodată din această închisoare şi să reuşească să traverseze pe jos tot acest deşert. Trebuie să mergi prin nisip câteva sute de kilometri fără să ai acces la apă pentru a ajunge la un oraş. Din acest motiv, toţi deţinuţii care încearcă să evadeze din această închisoare mor pe drum”, susţine Alladoum.
Închisoarea se află la circa 600 de kilometri nord de N’Djamena, capitala Ciadului, şi, potrivit autorităţilor, majoritatea deţinuţilor sunt membri ai grupării jihadiste nigeriene Boko Haram (care activează în Nigeria, Ciad, Niger şi Camerun) şi infractori care au comis delicte grave.
Închisoarea, inaugurată în 2003 şi cu care este imposibil să se comunice, excepţie făcând comunicaţiile prin intermediul radiourilor de înaltă frecvenţă (HF) militare sau a telefoanelor via satelit, adăposteşte circa 700 de deţinuţi, a declarat pentru EFE fostul ministru al justiţiei şi drepturilor omului din Ciad Djimet Arabi.
“Este o închisoare care a fost construită pentru a-i închide pe hoţii la drumul mare şi pe terorişti. Aceasta a fost preocuparea care a stat la baza deciziei guvernului de a construi această închisoare departe de orice aşezare”, explică Arabi.
– Deţinuţi politici şi minori –
Cu toate acestea, de câţiva ani, această închisoare primeşte şi deţinuţi politici, fapt evidenţiat cu prilejul manifestaţiilor din 20 octombrie 2022, reprimate violent de forţele de securitate şi care s-au soldat cu cel puţin 50 de morţi, circa 300 de răniţi şi 621 de arestări, potrivit cifrelor oficiale.
Dintre aceste persoane reţinute, 401 au compărut în faţa judecătorului, fiind acuzate de “reuniune fără arme şi rebeliune” de către Tribunalul de primă instanţă din capitala ţării, în cadrul unor audieri organizate între 29 noiembrie şi 2 decembrie 2022 la Koro Toro, unde se aflau acuzaţii.
Justiţia din Ciad a condamnat 262 de tineri la pedepse de doi şi trei ani de închisoare şi la 80 de pedepse cu suspendare, între 12 şi 24 de luni; 59 au fost declaraţi nevinovaţi şi puşi în libertate ”sub beneficiul îndoielii” şi 80 de minori au fost puşi în libertate provizorie, însă ”nu definitivă”.
Situaţia a fost denunţată de mai multe organizaţii care militează pentru drepturile omului, precum Asociaţia pentru Reintegrarea Copiilor şi Apărarea Drepturilor Omului (ARED).
Coordonatorul său, Madjirangar Alkoua, a expus pentru EFE gravitatea situaţiei în ceea ce-i priveşte pe aceşti 80 de minori, fiindcă transferul lor la Koro Toro ”nu respectă nicio normă, nicio lege a republicii”.
”Închisoarea Koro Toro a fost construită pentru marii delincvenţi, însă aceşti copii au fost aduşi aici fără să li se demonstreze vina. Aceşti copii sunt traumatizaţi, ne-au povestit că pe drumul de la N’Djamena la Koro Toro, într-o maşină, au murit 19 persoane”, adaugă Alkoua.
– Lanţuri, lipsa apei şi a hranei –
Tinerii care au ieşit din închisoare au declarat că au fost supuşi unor tratamente umilitoare şi degradante în timpul şederii lor în închisoarea Koro Toro.
Citește și : Casa Albă: Cazul Trump ‘nu este o prioritate’ pentru preşedintele Biden
”Ne-au sechestrat şi ne-au torturat. Ne-au pus în corpul 1, cu cei din Boko Haram, şi trăiam ca animalele. Ne jigneau şi ne-au pus chiar şi lanţuri la picioare. Ceea ce m-a marcat a fost lipsa de apă şi hrană”, a povestit pentru agenţia de presă spaniolă Baissana Wineknga, unul dintre tinerii eliberaţi.
Potrivit mărturiilor a numeroşi foşti puşcăriaşi, unii dintre deţinuţi au murit în închisoare.
“Treceau zile întregi fără să mâncăm şi să bem apă. Unii au murit de foame şi de sete”, a declarat Jean, un tânăr activist din partea opoziţiei care a fost în cele din urmă eliberat.
