Sonda indiană Chandrayaan-2 a fost plasată marţi pe orbită lunară, după ce a realizat cu succes una dintre manevrele cele mai delicate ale misiunii sale istorice către Lună, relatează AFP, potrivit news.ro.
La patru săptămâni de la lansarea acesteia, de la poligonul Sriharikota, în sud-estul Indiei, sonda a reuşit, aşa cum s-a prevăzut, să se plaseze pe o orbită lunară, a anunţat într-un comunicat Organizaţia de Cercetare Spaţială indiană (Isro).
Citește și: Americanii cer Atenei să nu ajute petrolierul iranian din Mediterană
Plasarea ”a fost efectuată cu succes astăzi (marţi) la ora (locală) 9.02 (6,32, ora României), aşa cum s-a prevăzut, cu ajutorul sistemului de propulsie de la bord”, a precizat agenţia spaţială.
Expediţia neobişnuită a fost lansată la 22 iulie şi are ca scop să plaseze, la orizontul lui 7 septembrie, un aterizator şi un robot mobil în apropiere de polul sud al Lunei, situată la aproximativ 384.000 de kilometri de Terra, şi plasarea unei sonde pe orbită lunară.
În cazul în care misiunea se încheie cu succes, India ar urma să devină a patra ţară care reuşeşte să depună un aparat pe solul selenar, după Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China. O sondă israeliană a ratat aterizarea pe Lună în aprilie şi s-a prăbuşit.
Lansatorul nu era suficient de puternic pentru a atinge direct Luna, iar misiunea s-a propulsat cu ajutorul forţei de gravitaţie.
Chandrayaan-2 (”Carul lunar” în hindi) s-a învârtit în jurul Terrei timp de mai multe săptămâni, ridicându-se treptat pe orbită, pentru a atinge orbita lunară.
Operaţiunea de marţi a fost deosebit de periculoasă, pentru că sonda se apropia de orbita lunară cu vitează prea mare. Exista riscul ca ea să iasă de pe orbită şi să se piardă în spaţiu. Însă, dacă nu ar fi avut suficientă viteză, ea risca să fie atrasă de gravitaţia astrului şi să se prăbuşească pe el.
Robotul intitulat ”Pragyaan” (”Înţelepciune” în sanscrită) urmează să-şi îndeplinească misiunea în decursul unei zile lunare, care achivalează cu 14 ore pământene. El va studia rocile şi solul suprafeţei lunare.
New Delhi a alocat 140 de milioane de dolari (124 de milioane de euro) – o sumă cu mult inferioară celor alocate de către alte mari agenţii spaţiale unor misiuni de acest tip – Chandrayaan-2, care cântăreşte în total 3,8 tone.
Citește și: Mai în glumă, mai în serios, Trump vorbește tot mai des de Groenlanda: ‘Promit să nu fac asta!’
Luna a fost relativ abandonată de om după programul american Apollo, în anii ’70. Marile agenţii spaţiale au preferat să se consacre studiului şi explorării sistemului solar.
Programul spaţial indian s-a remarcat în ultimii ani prin împletirea ambiţiei şi modestiei bugetare, cu costuri operaţionale mult inferioare altor ţări, dar şi prin progresele sale îndrăzneţe.
Isro intenţionează, până în 2022, să trimită un echipaj de trei astronauţi în spaţiu în primul său zbor locuit. Oamenii de ştiinţă indieni lucrează, de asemenea, la elaborarea propriei staţii spaţiale, aşteptată în deceniul viitor.
