Autorităţile indoneziene au emis miercuri un cod de “vreme extremă şi valuri înalte” în regiunea vulcanului aflat în erupţie Anak Krakatau şi i-au îndemnat pe rezidenţi să se îndepărteze de zona de coastă, deja afectată de un tsunami care a ucis peste 400 de persoane, informează Reuters, scrie agerpres.
Nori denşi de cenuşă au fost ejectaţi în atmosferă de vulcanul Anak Krakatau, acoperind aproape în întregime această insulă vulcanică, al cărei crater s-a prăbuşit sâmbătă şi a provocat valuri cu înălţimi de peste cinci metri, care s-au abătut asupra regiunilor de coastă din Strâmtoarea Sunda, aflată între insulele Java şi Sumatra.
Citește și : Jihadiștii revendică atacul terorist soldat cu trei morţi asupra Ministerului de Externe de la Tripoli
Agenţia Meteorologică din Indonezia (BMKG) a anunţat marţi seară că vremea severă din regiunea vulcanului ar putea să provoace o fragilizare şi mai accentuată a craterului acestuia.
“Am dezvoltat un sistem de monitorizare, care se concentrează în mod specific asupra seismelor vulcanice din zona Anak Krakatau, pentru ca noi să putem să emitem avertismente în timp util”, a declarat directorul BMKG, Dwikorita Karnawati, adăugând că o zonă de excludere cu diametrul de doi kilometri a fost creată de autorităţi.
Bilanţul confirmat al deceselor a urcat la 429, iar cel puţin 154 de persoane sunt date dispărute. Peste 1.400 de oameni au fost răniţi şi mii de rezidenţi s-au mutat în zone mai înalte.
Vastul arhipelag indonezian, care se află în “Cercul de Foc al Pacificului”, a înregistrat în urma acestui fenomen cel mai grav bilanţ anual al deceselor provocate de dezastre naturale în ultimul deceniu.
Dezastrul de sâmbătă, produs în perioada sărbătorilor de iarnă, a evocat tsunamiul declanşat în Oceanul Indian de un seism pe 26 decembrie 2004, care a ucis 226.000 de oameni în 14 ţări, inclusiv peste 120.000 de persoane în Indonezia.
Tsunamiul de sâmbătă seară a fost provocat de prăbuşirea unei zone a acestei insule vulcanice cu o suprafaţă de aproximativ 64 de hectare, echivalentă cu suprafaţa cumulată a 90 de terenuri de fotbal.
Citește și : Trump: „Ţara noastră o duce foarte bine. Punem în sfârşit America pe primul loc”
Valurile astfel generate au acoperit acoperit sate de pescari şi staţiuni de vacanţă, lăsând în urma lor un ţărm devastat şi acoperit de automobile strivite şi copaci dezrădăcinaţi. Fragmente metalice, bârne din lemn şi diverse obiecte gospodăreşti au fost transportate de valuri pe şosele şi pe câmpurile cu plantaţii de orez.
În 1883, vulcanul indonezian, al cărui nume din epocă era Krakatoa, a avut una dintre cele mai puternice erupţii din istoria cunoscută, ucigând peste 36.000 de persone în urma unei serii de tsunamiuri şi provocând o scădere a temperaturii globale cu 1 grad Celsius din cauza norilor denşi de cenuşă.
Anak Krakatau (Copilul lui Krakatu) este insula ce a apărut în acea zonă în 1927 şi care, de atunci, a înregistrat o creştere continuă.
Echipajele de salvare încercau miercuri să ajungă în mai multe sate din regiune, rămase izolate prin blocarea drumurilor.
Mii de oameni trăiesc în prezent în corturi şi adăposturi temporare precum moschei şi şcoli, unde zeci de oameni dorm pe pardosele şi în spaţii extrem de aglomerate.
Potrivit lui Ayub, un pescar în vârstă de 20 de ani, care locuieşte cu familia lui într-un cort oferit de armata indoneziană, condiţiile de trai sunt departe de a fi ideale din cauza ploii persistente, însă el şi rudele sale au primit totuşi hrană suficientă.
“Totul a fost distrus… barca mea, motocicleta, casa – toate acestea. Însă cel mai important lucru este acela că suntem încă în viaţă”, a adăugat tânărul indonezian.
