AI poate deveni un aliat important pentru oameni, natură și climă, dar numai dacă este guvernată inteligent. Fără reguli și cooperare – avertizează experții – riscurile pot depăși beneficiile.
Investițiile masive în inteligența artificială (AI) ridică o întrebare esențială: va aduce această tehnologie beneficii reale oamenilor și planetei sau va crea noi probleme? Dezbaterea publică oscilează între entuziasm și teamă, iar organizațiile de mediu cer o cale de mijloc, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Pe de o parte, există îngrijorări legate de modul în care este folosită AI. Lăsată fără control, tehnologia poate amplifica șomajul, prejudecățile și riscurile sistemice. Pe de altă parte, tot mai mulți experți atrag atenția asupra costurilor de mediu ale dezvoltării inteligenței artificiale.
„Un centru de date tipic consumă la fel de multă apă precum 1.000 de gospodării și la fel de multă electricitate ca 100.000 de gospodării”, arată datele citate de World Resources Institute (WRI).
Organizația subliniază însă că AI are un potențial uriaș pentru protejarea climei și a naturii, dacă este folosită corect. „Inteligența artificială va face ceea ce o proiectăm să facă”, spun reprezentanții WRI, citați de Reuters. Organizația analizează atât amprenta de resurse a inteligenței artificiale, cât și beneficiile potențiale ale acesteia pentru climă și natură.
Un exemplu este platforma Global Forest Watch, dezvoltată de WRI împreună cu Google și Universitatea din Maryland. Platforma permite monitorizarea aproape în timp real a defrișărilor. Peste 9 milioane de utilizatori – de la companii multinaționale la comunități indigene – folosesc deja datele pentru a combate tăierile ilegale.
Comunitățile care folosesc aceste instrumente au reușit să reducă aproape la jumătate tăierile ilegale de păduri.
Recent, WRI a lansat Global Nature Watch, primul sistem de monitorizare a întregii suprafețe terestre, bazat pe inteligența artificială. Sistemul monitorizează nu doar pădurile, ci și alte ecosisteme, precum pajiștile, zonele umede sau terenurile restaurate.
„Platformele bazate pe AI pot transforma date complexe în informații ușor de folosit și pot oferi comunităților puterea de a acționa”, explică organizația.
Specialiștii săi spun că AI nu este o soluție în sine. Aceasta trebuie aplicată acolo unde există nevoi clare, precum rețelele energetice, lanțurile de aprovizionare și agricultura. „Trebuie să pornim de la problemă, nu de la tehnologie”, subliniază aceștia.
Un alt element-cheie este colaborarea. „Schimbarea are loc mai rapid și mai durabil când inovatori, autorități, companii și comunități lucrează împreună încă de la început”, spun cercetătorii. La fel de important este ca datele și instrumentele să fie deschise tuturor, pentru ca soluțiile noi să apară mai rapid.
