Inteligența artificială poate analiza cantități vaste de informații și le poate folosi pentru a semnala ținte, a clasifica amenințările și a sugera priorități.
Însă experții sunt îngrijorați că supravegherea umană ar putea fi erodată și avertizează asupra posibilelor pericole, scrie Sky News într-o analiză.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Israelul a folosit sisteme de inteligență artificială în Gaza pentru a semnala potențiale ținte și a ajuta la prioritizarea operațiunilor.
Armata Statelor Unite se pare că a folosit instrumentul de inteligență artificială al companiei Anthropic, Claude, în timpul operațiunii sale de răpire a lui Nicolas Maduro din Venezuela.
Și chiar și după ce Anthropic a intrat în dificultăți cu administrația SUA cu privire la modul exact în care AI ar trebui utilizată în război, armata SUA aparent a folosit în continuare Claude în atacul său asupra Iranului.
Este foarte posibil, spun experții, ca rachetele care zboară astăzi deasupra Teheranului să fie vizate de sisteme alimentate de AI.
„AI schimbă natura războiului modern în secolul XXI. Este dificil să supraestimăm impactul pe care îl are și îl va avea”, spune Craig Jones, lector senior la Universitatea din Newcastle. „Este un scenariu potențial terifiant”, a completat el.
Nu există cale de întoarcere
Fie că este terifiant sau nu, se pare că nu există cale de întoarcere. Dacă doriți să vă faceți o idee despre importanța pe care armata americană o acordă inteligenței artificiale, un bun punct de plecare este un memoriu trimis de secretarul Apărării, Pete Hegseth, tuturor liderilor militari de rang înalt la începutul acestui an.
„Ordon Departamentului de Război să accelereze dominația militară a Americii în materie de AI, devenind o forță de luptă, de la front până în spate”, a scris Hegseth.
Acesta nu este un experiment, ci un ordin – de a adopta AI rapid și la scară largă.
Autonomia crește în unele zone. În Ucraina, de exemplu, există drone capabile să continue o misiune chiar și după pierderea contactului cu un operator uman.
Dar nu suntem în stadiul în care roboții ucigași autonomi pândesc câmpul de luptă. „Nu suntem încă în era Terminator”, spune David Leslie, profesor de etică, tehnologie și societate la Universitatea Queen Mary din Londra.
Sistemele în care este integrată AI – cunoscute sub numele de „sisteme de asistență decizională” în jargonul militar – sunt consilieri care semnalează țintele, clasifică amenințările și sugerează priorități.
Sistemele de AI pot reuni imagini din satelit, comunicații interceptate, date logistice și fluxuri de social media – mii, chiar sute de mii de intrări – mult mai rapid decât orice echipă umană.
Ideea este că acestea ajută comandanții să concentreze resursele acolo unde contează cel mai mult, fiind în același timp mai precise decât soldații obosiți, copleșiți și stresați.
Asta înseamnă că nu sunt doar un instrument, spune dr. Jones, ci o nouă modalitate de a lua decizii. „AI, așa cum vedem în propriile noastre vieți, este mai mult ca o infrastructură. Este încorporată în sistem. Avem această capacitate de a colecta acele date de supraveghere şi o facem de câțiva ani”, a precizat el.
„Un instrument foarte convingător”
Profesorul Leslie este de acord că noile sisteme sunt extrem de capabile din punct de vedere militar.
O caracteristică importantă a sistemelor de asistență decizională este că AI nu apasă butonul. Un om o face. Aceasta a fost principala asigurare în dezbaterile despre AI militară. Există întotdeauna „un om implicat”.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
După cum a spus OpenAI, compania care produce ChatGPT, după ce a anunțat un parteneriat pentru a furniza Pentagonului AI: „Vom avea ingineri OpenAI autorizați care ajută guvernul, cu cercetători autorizați în domeniul siguranței.”
OpenAI a subliniat, de asemenea, că a obținut un acord cu Pentagonul potrivit căruia tehnologia sa nu va fi utilizată în moduri care depășesc trei „linii roșii”: supraveghere internă în masă, sisteme de arme autonome directe și decizii automatizate cu miză mare.
Dar chiar și cu un om implicat, rămâne o întrebare. Când porți un război, poate un om să verifice cu adevărat fiecare decizie luată de AI? Când timpul este foarte scurt și informațiile sunt incomplete, ce înseamnă cu adevărat „supravegherea umană”?
„Oamenii sunt din punct de vedere tehnic la curent cu tot”, spune dr. Jones. „Asta nu înseamnă, în opinia mea, că sunt suficient de pregătiți pentru a avea o putere decizională eficientă și o supraveghere a ceea ce s-a întâmplat exact. AI este un instrument foarte persuasiv pentru oamenii care iau decizii”, a precizat el.
Sau, așa cum spune profesorul Leslie: „Ne confruntăm cu adevărat cu un risc potențial la scară largă de aprobare, unde, din cauza vitezei, nu există o implicare umană activă, critică pentru a evalua recomandările emise de aceste sisteme.”
Și apoi există problema propriei fiabilități a AI. Testele efectuate de Sky News au descoperit că nici Claude, nici ChatGPT nu puteau spune câte picioare avea un pui de găină, care nu arăta cum se aştepta AI.
Mai mult, inteligența artificială a insistat că are dreptate chiar și atunci când răspunsul era în mod clar greșit.
Motivul este că inteligența artificială ghicește ce este cel mai probabil pe baza datelor anterioare.
